Cum s-au scurs peste 100 de milioane de euro destinați Deltei Dunării către sute de firme din țară, cu puncte de lucru deschise în grădini și hale părăsite din Tulcea

• Peste 100 de milioane de euro destinați zonei Deltei Dunării au ajuns la firme din afara județului Tulcea printr-o portiță lăsată deschisă de Ministerul Dezvoltării. 
• Fostul Ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, spune că este “cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție” și că, dacă nu se iau măsuri, Uniunea Europeană va aplica României corecții financiare semnificative.
• Actualul ministru, Cristian Ghinea, susține că ce face Teodorovici acum este ”o spălare pe mâini preventivă” și că mecanismul ITI DD a fost prost gândit de la început, cu răspundere neclară. 
• Reporterii G4Media au fost în teren și, în loc de buldozere, macarale și tocătoare de metal au găsit hale părăsite, curți goale, găini sau vânzători de ouă.

Cum a fost posibil

Peste 100 de milioane de euro care erau destinați în principal îmbunătățirii nivelului de trai al populației din zona Deltei Dunării au ajuns, în final, în afara județului Tulcea printr-o portiță lăsată deschisă de Ministerul Dezvoltării.

În cadrul mecanismului Investițiilor Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), în valoare de 1,1 miliarde de euro, cel mai mare instrument de acest fel din Europa, o felie mare din bani a fost destinată companiilor private care, prin Programul Operațional Regional, puteau să se dezvolte în special prin achiziția de utilaje și echipamente. Însă ghidul solicitantului a permis și companiilor din alte județe să acceseze banii europeni.

Cu o condiție: Societățile erau nevoite să își deschidă puncte de lucru în județul Tulcea, să facă investiția în spațiul ITI Delta Dunării și să își depoziteze utilajele aici, pe perioada implementării proiectului și 3 ani după finalizarea acestuia.

Sute de societăți din toată țara au profitat de oportunitate, și-au deschis puncte de lucru în județul Tulcea, multe dintre ele pe o perioadă determinată egală cu perioada obligatorie prevăzută în Ghid, și au accesat astfel 75% din banii care ar fi trebuit să fie destinați, de fapt, localnicilor și companiilor din zona ITI DD (Delta Dunării și o parte din localitățile județului Tulcea).

G4Media a verificat în teren punctele de lucru ale aproape 100 de societăți comerciale care ar fi trebuit să implementeze proiectele în localități din județul Tulcea.

Am găsit situații bizare, care de multe ori intră în contradicție cu țintele fixate în Strategia Deltei Dunării.

1. Hala părăsită, punct de lucru pentru 23 de firme

Strada Taberei din municipiul Tulcea se află într-o zonă industrială a orașului. O hală părăsită, într-o curte goală de pe această stradă figurează drept ”punct de lucru” pentru 23 de societăți din București (6), Ilfov (3), Buzău (5), Alba (2), Iași (2), Bacău (2), Mureș (1), Sălaj (1), Constanța (1).

Conform informațiilor pe care societățile le-au prezentat Uniunii Europene, în hala respectivă funcționează birourile companiilor, iar în curtea halei ar fi trebuit să găsim, printre altele, zeci de utilaje și 7 unități noi de servicii în domeniul construcțiilor.

Valoarea totală a proiectelor obținute de aceste firme ajunge la 17,5 milioane de euro, adică aproximativ 1,5% din întreg mecanismul ITI Delta Dunării.

Miercuri, 7 aprilie, în jurul orei 15:00, în curtea de pe Strada Taberei nu se găsea niciun utilaj iar în hala veche, insalubră, cu geamuri sparte și uși închise nu funcționa nicio unitate de servicii și nu era niciun angajat.

Singurele lucruri care aminteau de proiectele europene erau zecile de plăcuțe informative obligatorii, aliniate pe zidul frontal al halei, dar și pe unul lateral. Unele panouri zăceau rupte, pe jos.

2. ”Birourile” din grădini, spații virane și curți

În alte situații, ”birourile” firmelor erau, de fapt, curți de vară, grădini sau spații virane.

La un punct de lucru de la marginea orașului Măcin figurează 8 firme: două din Teleorman și câte una din Mureș, Buzău, Ialomița, Giurgiu, Neamț și Bacău. Proiectele acestora însumează aproximativ 10 milioane de euro.

”Punctul de lucru” unde aceste firme ar trebui să își țină utilajele este, în realitate, un teren viran de la marginea Măcinului, cu lacătul ruginit pus pe o poartă de metal, fără paznic și nici urmă de vreun utilaj.

La o altă adresă din Măcin, în locul unui punct de lucru al unei firme din Bihor, unde ar fi trebuit să găsim un ”manipulator deșeuri pe roți cu braț telescopic și cabină liftantă, un manipulator de deșeuri pe roți cu graifer și magnet și două tocătoare de deșeuri metalice” am găsit o casă din chirpici unde proprietarii vindeau ouă. Bihorenii au obținut aproximativ 1,4 milioane de euro din banii destinați Deltei Dunării.

Un alt exemplu este o grădină de vară de pe strada Grigore Ureche din Isaccea, unde, în locul utilajelor, am găsit găini. Aici ar fi trebuit să își depoziteze un ”stabilizator de sol cu freză pentru reciclare și cilindru compactor de sol, încărcătoare frontale telescopice, un greder, un buldozer, două excavatoare pe șenile și excavator pe roți” cumpărate cu peste 1,5 milioane de euro din fonduri ITI DD de o firmă din Timiș. În curte, nimic nu arăta că utilajele au fost vreodată acolo.

3. Echipamente de apartament

Mai multe societăți au achiziționat cu banii europeni destinați Deltei licențe software, aparatură foto-video sau echipamente IT.

Pe Aleea Cristina, într-un apartament de la etajul patru a fost deschis un punct de lucru pentru o societate din București care se ocupă cu ”producția cinematografică”. Firma care figurează în sectorul 5 al Capitalei și-a cumpărat cu 200.000 de euro din banii destinați în special pentru dezvoltarea Deltei Dunării ”pachet cameră video, pachet kit lumini profesionale, pachet chei de licență software”.

Apoi, într-un bloc de pe Strada Isaccei, într-un apartament la parter își are punctul de lucru o firmă de arhitectură din Brăila care a cumpărat, cu aproximativ 150.000 de euro, o stație de randare, două stații grafice desktop, o imprimantă laser color, un aparat foto, o dronă și alte echipamente IT. Bunurile au ajuns direct în Brăila, fără nici măcar o haltă prin Tulcea, conform anunțului de achiziție în care, la locul de livrare, era trecută adresa sediului social al firmei și nu cea a punctului de lucru.

Alte două firme, una din Eforie Sud și una din București, împart aceeași cameră a unui apartament de pe Strada Spitalului. Proiectele au o valoare totală de aproximativ 450.000 de euro și presupun achiziționarea de echipamente video, foto și licențe software.

Un alt exemplu este cel al unei societăți din Iași care cu aproape 600.000 de euro a dezvoltat ”o platformă online pentru implementarea GDPR”.

Printre puținele firme din Tulcea care au accesat bani europeni prin ITI DD se numără cele ale președintelui Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, soției acestuia Mariana Teodorescu, a administratorului firmei lui Teodorescu, Robert Berbecel, sau compania fiului Sirmei Caraman, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. (Mai multe detalii, aici).

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene care a proiectat mecanismul ITI DD: Este cea mai mare deturnare de fonduri după Revoluție/ Cineva trebuie să investigheze, obligatoriu, de ce s-au schimbat regulile în timpul jocului

Eugen Teodorovici, ministrul care a proiectat mecanismul european ITI Delta Dunării, critică în termeni duri modul în care au fost cheltuiți banii destinați mediului privat și spune că reprezintă ”cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”, pentru că banii veniți de la Bruxelles ar fi trebuit să se regăsească în comunitățile din Tulcea, nu în afara județului:

• ”Că așa, de ce mai făceam ITI Tulcea? Puneam banii la grămadă și asta era”, spune ministrul.

Teodorovici susține că a auditat o parte din modul în care au fost cheltuiți banii ITI DD în calitate de auditor al Curții de Conturi (funcție în care s-a întors după ce a pierdut alegerile parlamentare din 2020) și că există probleme:

• ”Din ce am auditat eu și din ce am văzut la fața locului, o parte din banii alocați pentru Delta Dunării, pentru Tulcea, pentru zona privată, s-au dus din păcate către alte județe. Pentru că au venit firme din alte județe, au aplicat la lansările de proiecte din Tulcea, și-au cumpărat utilaje, echipamente, ce au avut de cumpărat, și s-au mutat în județele unde aveau deschise sediile sociale. Ceea ce este incorect”.

Teodorovici spune că l-a înștiințat pe actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, cu privire la neregulile pe care le-a constatat, cerându-i acestuia să ”relanseze câteva apeluri de proiecte pentru ca indicatorii stabiliți pentru 2023 să fie realizați”. Altfel, României i se va aplica o serie de corecții financiare, mai spune fostul ministru:

• “Am făcut o scrisoare chiar ministrului Ghinea înainte să plec de la Curtea de Conturi, prin care i-am spus foarte clar că trebuie să facă toate demersurile pentru ca în bugetul pe 2021 să fie cuprinse, să se facă o analiză, să se vadă exact câte fonduri au plecat din județul Tulcea și nu au rămas acolo pe activitățile care trebuiau să desfășoare firmele acolo, și întreaga sumă, respectivă, să o aloce deja în bugetul pe 2021 pentru a relansa câteva calluri, apeluri de proiecte, pentru ca indicatorii stabiliți pentru anul 2023, atunci când se va închide perioada respectivă, să fie realizați. Dacă indicatorii respectivi nu se vor realiza, România va primi corecții financiare”, a declarat Eugen Teodorovici pentru G4Media.

Teodorovici susține că autoritățile ar trebui ”să investigheze obligatoriu” de ce regulile de accesare ale proiectelor din zona privată a ITI DD ”au fost schimbate în timpul jocului”, făcând referire la fosta conducere a Ministerului Dezvoltării, din timpul proiectării și implementării ITI DD:

• ”Am făcut raportul și raportul Curții de Conturi există, este acolo, observațiile mele există în scris la autoritatea de audit, îmi doresc foarte mult două acțiuni în această zonă, ca să recuperăm ITI, și anume: prima, ca banii să fie alocați de Guvern pentru a se relansa pentru zona privată, în zona Tulcea, din nou, câteva apeluri de proiecte, pentru ca Tulcea să crească, pentru ca oamenii să nu mai plece din județ și să rămână, să aibă acolo un motiv să rămână.
• Și al doilea lucru, cineva trebuie să investigheze, obligatoriu, care a fost motivul pentru care regulile au fost schimbate în timpul jocului. Adică, nu a mai fost condiția ca firmele care aplică la această finanțare să își facă activitatea în Tulcea, cum există pe alte ghiduri. Pe Agricultură, pe IMM-uri, dacă veți compara veți vedea exact că această condiție există și aici a fost scoasă. De ce? Aici trebuie să își facă treaba…
• Cei care au schimbat această regulă sunt actorii principali: Ministerul Dezvoltării, acolo este structura de management, structura care conduce ITI, ADI ITI Tulcea, cum se numește el, partea de agenție de dezvoltare regională, la Brăila. Cei care au prin lege atribuții să investigheze și să scoată la lumină cine a modificat și de ce a modificat acest lucru trebuie să o facă”, a mai spus Teodorovici.

Fostul ministru susține că destinația inițială a banilor, care a fost prevăzută inclusiv prin lege, dar și acordul de parteneriat inițial au fost modificate, iar banii ”au plecat în altă parte, deci țelul nu a fost atins”:

• ”Trebuie să ai și sediu social în Tulcea, nu numai punct de lucru. Pentru că la sediul social firma plătește taxe și impozite, în zona în care are sediul social. Corect? E, ăia sunt bani calculați pentru Tulcea. Tulcea trebuie să aibă firmele cu sediul social în Tulcea, inclusiv punctul de lucru. Nu cu sediul social în Cluj și punctul de lucru în Tulcea. Asta nu rezolvă problema. Deci banii, 1,2 miliarde, sunt toți, inclusiv efectele acestei alocări financiare, trebuie să se regăsească în Tulcea, nu în alte zone ale țării. Că așa, de ce mai făceam ITI Tulcea? Puneam banii la grămadă, și asta era.
• Din punctul meu de vedere, este cea mai mare deturnare de fonduri publice de după Revoluție. Atenție, nu ITI, ca să nu punem o etichetă, pentru că marea parte a banilor se folosesc acolo unde trebuie, și în zona publică, acolo este foarte ok, că este podul, că este faleza, că este spitalul, că este drumul expres, și alte proiecte din zona publică, foarte bine. Eu vorbesc despre componenta de privat din bugetul ITI care a plecat și către alte zone ale țării, fapt incorect”, a conchis Eugen Teodorovici.

Fostul ministru al Fondurilor Europene și-a dat demisia din funcția de auditor al Curții de Conturi la 3 zile de la publicarea investigației referitoare la modul în care a fost împărțit miliardul de euro destinat Deltei Dunării.

Cristian Ghinea, actualul ministru al Fondurilor Europene: Ce face domnul Teodorovici e o spălare pe mâini preventivă

Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), a declarat pentru G4Media că Eugen Teodorovici (ex-PSD) a trimis la minister, în calitate de auditor, o ”scrisoare prin care se antepronunță” și pe care nu o poate comenta pentru a nu se antepronunța la rândul său.

Ghinea a descris scrisoarea lui Teodorovici drept ”un fel de schimbat vorba” și care nu denotă decât ”o spălare pe mâini preventivă”.

Ministrul a mai spus că ITI DD a fost un mecanism prost gândit și cu răspundere neclară, iar în viitor vor exista pe teritoriul României mai multe astfel de ITI-uri, în care răspunderea va fi distribuită la nivel local:

• ”Domnul Teodorovici a trimis o scrisoare în care se antepronunță, ca auditor ce era la acel moment. Ca ministru, eu nu pot comenta scrisoarea unui auditor, ar însemna să continui antepronunțarea. Remarc doar că scrisoarea e un fel de schimbat vorba, cumva ne anunța că în caz că s-a furat, trebuie să rămână cheltuiala pe bugetul de stat. Domnul Teodorovici are aerul că le face un mare favor contribuabililor români că ne anunță să încărcăm bugetul de stat. O spălare pe mâini preventivă. Referitor la ITI DD, cred că a fost un mecanism prost gândit și cu guvernanță/răspundere neclare și pe viitor vom avea mai multe ITI, mai mici ca dimensiuni și unde decizia trebuie să aparțină realmente comunității locale”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Ce spun beneficiarii. Explicațiile unui consultant pe fonduri europene care reprezintă 20 de societăți

Reporterii G4Media au încercat să obțină mai multe puncte de vedere de la  reprezentanții companiilor.

Florentin Cojocaru, reprezentantul societății Mega Prosper din Buzău, care a cumpărat utilaje de construcție în valoare de 500.000 de euro după ce și-a deschis un punct de lucru la o adresă din Tulcea, a declarat că ghidul solicitantului i-a permis să acceseze fondurile europene și s-a arătat deranjat că jurnaliștii investighează modul în care au fost cheltuiți banii veniți de la Bruxelles prin ITI DD: “Dumneavoastră nu cred că aveți dreptul, sau temei legal, să faceți anchetă. Am tot dreptul să nu am ce discuta cu dumneavoastră. La revedere”, a fost finalul conversației.

Ioan Ciprian Șoaită, reprezentantul societății Andaluzia SRL din Alba, care a cumpărat o macara în valoare de 4 milioane de lei după ce și-a deschis un punct de lucru în hala părăsită de pe Strada Taberei a declarat că, în prezent, utilajul se află în Alba, dar caută lucrări în județul Tulcea, unde susține că vrea să își extindă activitatea.

Izabela Negoescu, managerul acestui proiect și reprezentantul altor 19 care prevedeau achiziția de utilaje de construcții prin ITI DD, a declarat că beneficiarii finanțărilor pe această axă nu încalcă legea dacă scot utilajele în afara zonei ITI și nici dacă angajează personal din afara județului sau țării, pentru că ghidul le permite acest lucru.

• ”(…) Sintetizând, beneficiarii finanțărilor prin 2.2 POR ITI conform ghidului și proiectelor aprobate nu încalcă legea că scot utilajele din zona ITI și lucrează cu ele unde au lucrări și nu încalcă legea nici că angajează personal de oriunde, inclusiv din străinătate”.

Referitor la activitatea beneficiarilor de bani europeni din ITI DD, Izabela Negoescu susține că scopul unui privat este ”să lucreze și să facă profit, nu să stea cu utilajele pe platformă dacă nu există lucrări în Tulcea”.

• ”Scopul unui privat e să lucreze, să facă profit, nu să stea cu utilajele pe platformă că nu există lucrări în Tulcea sau nu poate angaja din Tulcea. (…) Da, vizează și zona Tulcea, încearcă prin participări la licitații, prin anunțuri să prindă lucrări și în Tulcea, dar dacă nu câștigă licitațiile, dacă nu apelează nimeni la serviciile sale ce poate face? Să nu ia lucrări? Un constructor se duce oriunde, dacă ar prinde un contract de lucrări în Tulcea ar refuza? Nu, evident pentru că scopul unui beneficiar e să facă bani din prestarea de serviciu”.

Consultantul mai susține că în ghid nu există vreo prevedere care să ceară ca activitatea beneficiarilor să se desfășoare în zona ITI DD, pentru că dacă ar fi existat, atunci societățile din țară nu ar mai fi aplicat pentru accesarea fondurilor destinate Tulcei și Deltei Dunării.

• ”Nu există nicio prevedere nici în ghid, nici în instrucțiuni AM POR și nici în proiectele depuse de clienții mei, clauze care spun că exclusiv serviciile de construcții se vor desfășura în zona ITI sau că resursa umană angajată pe proiect este din zona ITI. Dacă în ghid ar fi existat astfel de prevederi, IMM-urile din țară nu ar fi aplicat pe acest apel de proiecte fiindcă nu ai cum să știi și să îți asumi că vei contracta lucrări exclusiv într-o anumită zonă cu atât mai mult într-o zonă în care nici privații, dar nici autoritățile publice nu fac investiții”, a mai declarat Izabela Negoescu.

Aceasta susține că implementarea proiectelor derulate cu bani europeni pentru beneficiarii din zona de construcții reprezintă o problemă și din cauza lipsei forței de muncă din acest domeniu:

• ”Proiectele pe care eu le implementez încă din faza de elaborare proiect nu și-au asumat că vor angaja exclusiv personal din Tulcea, ci că vor face demersuri și vor viza și resursa umană din Tulcea. În proiecte, în cererea de finanțare, în anexele la contractele de finanțare semnate scrie negru pe alb că prin proiect se va angaja resursa umană specializată – operatori utilaje de construcții – și că aceste locuri vacante vor fi comunicate la AJOFM TULCEA și în ziare/site-uri locale din Tulcea. Nu ai cum să-ți asumi că vei angaja om care locuiește în Tulcea. Dacă nu se prezintă nimeni din Tulcea, ce faci? Nu angajezi și stai cu utilajul pe platformă? Beneficiarii, clienții mei au făcut aceste proceduri, au făcut toate demersurile, au anunțuri la AJOFM TULCEA (…). E foarte greu pentru un angajator să găsească personal în domeniul construcțiilor. Când îl găsești îl păstrezi și ajunge să conteze mai puțin unde are el domiciliul”, a mai declarat Izabela Negoescu, managerul proiectului accesat de societatea Andaluzia SRL.

Ce spune Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării

Reprezentanții Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, care are rolul de a implementa, monitoriza și furniza informații publice despre mecanismul financiar, au declarat pentru G4Media că sunt și proiecte datorate investitorilor care au venit în teritoriul ITI din alte zone ale țării, dar că asta înseamnă „oxigen pentru economia locală și regională”:

„Avem la ora actuală, în teritoriul ITI Delta Dunării, mai bine de 900 de proiecte care aparțin mediului privat și beneficiază de finanțare prin mecanismul financiar european Investiții Teritoriale Integrate. Cele mai multe aparțin mediului de afaceri tulcean.

Sunt și proiecte datorate investitorilor care au venit în teritoriul ITI din alte zone ale țării, pentru că au găsit aici o sursă de finanțare și un teren propice de dezvoltare a afacerii. Au venit, au investit (partea de cofinanțare a proiectelor) iar asta înseamnă oxigen pentru economia locală și regională cu beneficiile care rezultă în plan social, pentru comunitate.

Ați făcut referire la finanțările pentru mediul privat deschise prin Programul Operațional Regional. Aici există, de exemplu, o sumă de proiecte pentru achiziția de utilaje pentru zona de construcții. Știm foarte bine, un domeniu al economiei aflat în plină expansiune. Volumul masiv de investiții asociat ITI inclusiv pe zona de infrastructură a atras interesul mediului privat.

De altfel, o parte din firmele care au aplicat pentru finanțări europene deja lucrează în teritoriul ITI iar asta înseamnă locuri de muncă și venituri din taxe și impozite la bugetul de stat.

Într-o altă ordine de idei, nu poate fi vorba de o derogare așa cum afirmați pentru că ne raportăm la condiții clar prevăzute de un Ghid de finanțare întocmit de o Autoritate de Management.

Trebuie reținut faptul că acest acces pentru beneficiari din afara teritoriului ITI la finanțări pentru zona privată nu a afectat în niciun fel mediul de afaceri din arealul în care acționează mecanismul ITI.

Pentru Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii la care facem referire Guvernul a supracontractat până la nivelul finanțării tuturor proiectelor eligibile din teritoriul ITI”, au declarat pentru G4media reprezentanții ADI ITI Delta Dunării.

Citește și 

• INVESTIGAȚIE Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii
• Cum a ratat Administrația Deltei Dunării decolmatarea canalelor, poate cea mai mare problemă a pescarilor: ARBDD a accesat 20% din banii UE, invocând lipsa angajaților

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.