Cum să rămânem relevanți pe piața muncii în era algoritmilor și a inteligenței artificiale

Până în anul 2025, conform unui raport al Forumului Economic Mondial, se preconizează că 85 de milioane de locuri de muncă vor fi preluate de către roboți și, totodată, 97 milioane de locuri de muncă vor fi create pe măsură ce oamenii, roboții și algoritmii vor conlucra.

Progresele tehnologice accelerate au permis automatizarea sarcinilor de lucru, astfel că, în prezent, cercetarea arată că circa 20% dintre companii urmăresc înlocuirea salariaților cu roboți.

Se estimează că, până în 2030, 800 milioane de locuri de muncă vor fi desființate în urma automatizării și vor fi înlocuite cu altele noi, mai complexe, transdisciplinare si cu valoare adaugată mai mare.

În noua economie verde și digitală multe meserii se vor transforma, unele relativ lent, altele radical. Forumul Economic Mondial, Uniunea Europeană și specialiștii de pe piața muncii arată că provocarea cu care societatea se va confrunta nu va fi dispariția locurilor de muncă ci apariția unor locuri de muncă rămase neocupate din cauza lipsei competențelor și abilităților necesare.

În aceste condiții, se pune întrebarea: cum să acționeze angajații și antreprenorii pentru a rămâne relevanți pe piața muncii când noul val al schimbărilor tehnologice schimbă profilul locurilor de muncă actuale?

Pentru a oferi răspunsul la această întrebare este necesar să cunoaștem tendințele principale care remodelează strategiile și managementul resurselor umane în 2022 identificate de către Dave Ulrich, David  Millner, Steven Cates și Ritika Dixit în lucrarea “Future of Human Resource Management”.

Cele 8 tendințe menționate de specialiști reflectă direcțiile importante pentru evoluția organizațiilor și  ne dau indicii despre meseriile în curs de apariție, transformare sau chiar dispariție, competențele și abilitățile cele mai căutate de către angajatori și cum le-am putea dobândi:

1. creșterea importanței securității cibernetice și, totodată, a cererii de competențe și abilități la nivel de specialist în acest domeniu;
2. accentuarea rolului abilităților de bază de natură comportamentală, transversale, cum sunt lucrul în echipă, comunicarea, rezolvarea problemelor, adaptabilitatea, leadershipul, managementul timpului;
3. extinderea accelerată a formelor de muncă pe proiecte, a joburilor on-demand, cu implicarea contractanților independenți și a freelancerilor pe perioade scurte de timp în care antreprenorii independenți și freelancerii nu au ore obișnuite de lucru, vacanțe fixe și salariu fix;
4. extinderea practicilor de asigurare a diversității, echității și incluziunii la locul de muncă;
5. recalificarea și perfecționarea, în scopul dobândirii de competențe și abilități noi, în domenii variate și creșterea, pe această bază , a valorii pe care o aduc angajații în organizație;
6. menținerea valorii atributelor umane, cu plus-valoare față de mașini în mediul de lucru în continua schimbare: creativitatea, empatia, implicarea, loialitatea, angajamentul conștient, etc.;
7. menținerea modelului de lucru hibrid, centrat pe angajați, ce permite combinarea lucrului de la birou cu lucrul la distanță;
8. mutarea accentului de la preocuparea pe bunăstarea angajaților la preocuparea pentru menținerea unei organizații sănătoase din toate punctele de vedere

Locurile de muncă ale viitorului vor fi ocupate de angajați capabili să se adapteze, să se schimbe, să se recalifice și să găsească un nou loc de muncă sau să pună pe picioare o nouă afacere. Inserția pe piața muncii va fi facilă pentru angajații cu cele mai complexe cunoștințe și deprinderi, în cele mai variate domenii.

Chiar și cele mai banale ocupații vor necesita pe de o parte cunoștințe tehnice în domenii variate (în domeniul IT, limbi străine, marketing) dar și deținerea de competențe transdisciplinare esențiale pentru a aborda problemele complexe și multidimensionale  la locul de muncă și în societate.

Dezvoltarea la un nivel superior a acestor competențe și abilități presupune angajament continuu pentru dezvoltarea profesională și personală prin:

• studiu independent, în mod autonom, lectură sau experimentare;
• participarea la programe de formare și dezvoltare profesională oferite de organizație sau absolvirea de programe de formare independentă, cum ar fi cursuri online sau workshop-uri;
• expunerea la diferite tipuri de activități sau funcții prin schimbarea jobului;
• valorificarea experienței și a competențelor diferite ale colegilor și învățarea de la aceștia prin colaborare și comunicare eficientă în cadrul organizației;
• implicarea în proiecte care implică colaborarea cu colegi și departamente din alte domenii.

Într-o lume conectată global, diversitatea și adaptabilitatea sunt cuvinte-cheie care definesc competitivitatea angajaților pe piața forței de muncă, cu referire la capacitatea acestora de a aduce plusvaloare față de mașini, chiar și față de cele dotate cu inteligență artificială și față de concurenții pe același loc de muncă.

Schimbările continue și de mare amploare ale ramurilor economice, ale domeniilor sau ale companiilor ne impun tuturor să ne actualizăm și să ne dezvoltăm competențele în mod continuu pe parcursul vieții profesionale, pentru a ne putea adapta rapid și facil și a rămâne competitivi.

Alina Florentina Avrigeanu este lect.univ.dr. la Universitatea Româno-Americană.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!