Agențiile serviciilor secrete rusești vizează Occidentul de ani de zile. Se infiltrează în sistemele informatice, spionează politicieni, efectuează operațiuni de sabotaj și chiar îi ucid pe cei care au intrat în conflict cu Moscova. De ce s-a trezit Germania cu pericolul atât de târziu, se întreabă Der Spiegel.
La cinci luni de la dispariția sa bruscă, Maria Adela K. a dat un prin semn de viață. Încercase să se ascundă de ea însăși, le-a scris prietenilor, într-o postare emoționantă pe Facebook. Dar acum trebuia să „dezvăluie adevărul”. Avea cancer, a anunțat tânăra.
Treizeci și doi dintre prietenii ei de pe Facebook au răspuns prompt. S-au arătat îngrijorați, au spus că sunt bucuroși să audă de ea și au oferit și cuvinte de încurajare. Dar la scurt timp după aceea, K. a dispărut din nou, lăsându-și prietenii în întuneric.
Sunt multe elemente care sugerează că informațiile despre cancerul din 2018 au fost fabricate, ca atâtea altele în viața Mariei Adela K. Totul, de fapt. Disimularea și înșelăciunea sunt aparent elemente cheie ale profesiei ei: pretinsa femeie de afaceri, s-ar părea, este de fapt un spion care servește Federația Rusă.
Investigația comună a Der Spiegel și a platformelor de investigație Bellingcat și The Insider, realizată împreună cu cotidianul italian La Repubblica, sugerează că K. a acționat ca agent al serviciului de informații militare rus GRU și a vizat angajații bazei NATO din Napoli și ai bazei marinei americane. E posibil ca K. să fi spionat și în Germania.
„Ilegalii”, așa se numesc spionii ruși precum K.. Sunt bărbați și femei care trăiesc neobservați în Occident ani de zile, cu povești de viață elaborate și se integrează ferm în societățile pe care le spionează.
Zeci dintre ei au fost plasați în epoca sovietică; serialul „Americanii” le-a creat chiar un monument cinematografic.
Demoralizați, împărțiți, tulburați
„Ilegali” precum Adela K. aparțin rețelei de agenți care lucrează pentru Moscova în întreaga lume, investighează, sabotează și chiar ucid. Sunt combatanții clandestini într-o ofensivă largă împotriva Occidentului, notează jurnaliștii germani.
Serviciile de informații ale lui Putin influențează partidele politice, manipulează alegerile, controlează canalele Telegram și stimulează proteste în Occident prin dezinformare.
Se infiltrează în rețelele de calculatoare ale guvernelor occidentale și intră în spații extrem de sensibile. Scopul lor: demoralizarea, dezbinarea și tulburarea adversarilor Rusiei. Puțini alți lideri mondiali și-au împuternicit agenții serviciilor secrete în măsura în care a făcut-o președintele rus Vladimir Putin, el însuși fost ofițer KGB.
Zeci de mii de oameni care lucrează pentru FSB, serviciul de informații extern SWR și cel miliar GRU duc un război în umbră împotriva Occidentului. Este o luptă pentru putere și influență, pentru materii prime și bani – și este în desfășurare de mult mai mult decât conflictul vizibil din Ucraina.
Germania nu s-a temut de spioni
Germania, cea mai puternică democrație economică a Europei, este una dintre țintele principale ale Moscovei. Ani de zile, eforturile de contraspionaj au fost în cel mai bun caz reduse, dar liderii politici ai țării se trezesc încet dintr-un somn lung de decenii.
„De la campaniile de interferență electorală la operațiuni de asasinat, Rusia a tratat Europa ca pe terenul ei de joacă”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia din 2017 până în 2019. El spune că avertismentele sale despre operațiunile clandestine ale Moscovei au ajubg în mod repetat „în urechi surde”.
„Odată cu războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, amenințarea spionajului rusesc, a campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice a căpătat o altă dimensiune”, recunoaște ministrul german de interne Nancy Faeser, de la SPD.
Un posibil spion rus
Se crede că Ralph G. a furnizat Rusiei fragmente dintr-o carte albă nepublicată a Bundeswehr (armata Germaniei) din 2016, care subliniază liniile directoare ale politicii de securitate ale guvernului german, un document care a primit revizuiri ample după anexarea Crimeei de către Moscova.
Ar fi oferit, de asemenea, date către GRU cu privire la înalți oficiali ai Bundeswehr-ului despre care credea că ar putea simpatiza cu Rusia, pentru ca Rusia să-i poată aborda.
În 2018, serviciul de contrainformații al armatei germane, cunoscut sub numele de MAD, a aflat situația. Iar G. le-a ușurat munca anchetatorilor, comunicând deschis cu persoanele de contact folosind adresele de e-mail înregistrate pe web.de și Gmail.
Într-o conversație telefonică interceptată de oficiali germani, a spus că contactele sale din Ambasada Rusiei aparțin GRU. În timpul unui interogatoriu ulterior, a negat totuși să cunoască mediile de informații ale bărbaților, scrie Der Spiegel.
G. nu a primit bani pentru serviciile sale, dar a călătorit la Moscova de mai multe ori pentru o conferință de securitate. Potrivit rechizitoriului, rușii s-au ocupat de biletul lui de avion și de costurile hoteliere. Avocatul său nu a răspuns întrebărilor din partea jurnaliștilor germani.
Ambasada Rusiei susține că acesta și alte cazuri de suspecte de spionaj sunt simple „speculări care au fost prinse din aer”.
Dorința unor germani de a ajuta Rusia lui Putin a depășit cu mult furnizarea de informații. Doi bărbați din Saxonia și Bavaria au permis Moscovei să eludeze sancțiunile europene la export. Aceștia aparțineau – se presupune că fără știrea lor – unei rețele de achiziții clandestine conduse de serviciile de informații ruse pe care oficialii germani au putut să o demască.
Încă de la embargoul UE impus după anexarea Crimeei, Rusia a devenit mai dificil să achiziționeze tehnologie care ar putea fi folosită și în scopuri militare.
Ca răspuns, acoliții lui Putin au plecat la cumpărături secrete. Potrivit procurorilor federali germani, un rus pe nume Serghei K. a fost în centrul acestor eforturi, căutând să stabilească contacte cu companiile germane la târguri comerciale și în călătorii de afaceri.
Articolul integral poate fi citit aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
