Cum se politizează o companie de stat. Un studiu de caz

Politizarea companiilor de stat este una dintre problemele pe care România trebuie să le rezolve, la solicitarea Comisiei Europene, pentru a primi fondurile din PNRR. La fel ca și în cazurile altor beneficii de care se agață guvernul României, cum ar fi pensiile speciale, sporurile pentru bugetari, nici politizarea consiliilor de administrație sau de supraveghere nu pare să fie mai simplu de rezolvat, din motiv că în aceste organisme ajung persoane bine plasate în partidele aflate la guvernare sau susținute de acestea.

De pildă, în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, o companie în care statul are 58% din acțiuni, prin Secretariatul General al Guvernului, și care are monopol pe piață, asigurând transportul energiei electrice în România, din cei șapte membri ai Consiliului de supraveghere, doi sunt de la PNL, doi de la PSD, doi apropiați de cele două partide, deci și susținuți de acestea, iar unul este specialist. Aceeași politizare se regăsește în mai toate consiliile de administrație sau de supraveghere ale instituțiilor de stat sau unde statul este acționar majoritar.

Cristian Ghinea: Noua bombă PSD-PNL care va duce la pierderea de bani din PNRR

Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR, din cauza neîndeplinirii jalonului legat de reforma companiilor de stat, în privința cărora PSD și PNL blochează în continuare orice schimbare.

Celine Gauer, șefa PNRR, a avertizat, la rândul ei, guvernul de la București că aceste excepții nu vor fi acceptate, susține USR.

„Această problemă lovește din nou interesele specialilor din PSD și PNL. Ei vor ca aceste companii de stat să fie în continuare o vacă de muls a partidelor. Comisia Europeană a transmis însă clar Guvernului că există riscul să piardă acești bani, pentru că nu se poate să ceară miliarde de euro de la Bruxelles și în același timp să piardă miliarde de lei din bugetul de stat prin politizarea companiilor de stat”, declară Cristian Ghinea.

Citește și: Ciucă și Bode, ignorați de propriul partid. Senatorii nu au votat pedepse mai grele pentru proteste

Înainte de Crăciun, SGG a pus un nou Consiliu de Supraveghere la Transelectrica

Transelectrica a fost vedeta începutului de an, după ce presa a dezvăluit că a acordat prime de Crăciun de peste 1,5 milioane de lei, unii șefi încasând sume care depășeau 16.000 de lei. Anul trecut, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de aceeași perioadă a anului precedent în urma creșterii prețurilor la energie electrică. Din acești bani, pentru care compania nu are niciun merit, s-au scurs și în buzunarele celor care au fost pe listele scurte.

Cu trei zile înainte de Crăciun, guvernul Ciucă, prin Secretariatul General al Guvernului, a numit cu mandat provizoriu 7 membri în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, mandat care se va încheia pe 21 .06. 2023.

Unuia dintre cei șapte magnifici doar i s-a prelungit mandatul, el fiind numit cu câteva luni înainte, pe 21 octombrie 2021.

Virgil Dumitru Orlandea, profesor de sport la bază, având cursuri la Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare Carol 1, a ajuns un traseist politic cu funcții la stat bine plătite, sinecuri de invidiat.

Orlandea nu are diplomă în energie, așa cum s-ar putea înțelege greștit, ci în „măiestrie sportivă”.

A urmat cursurile Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Colegiul Universitar, Educație Fizică și Sport, specializarea „măiestrie sportivă”, între 1989-1993. După cei patru ani, se înscrie tot la sport la Universitatea BB din Cluj Napoca, specializarea – Educație Fizică și Sport, unde s-a mai specializat trei ani.

În total, 7 ani de sport, care s-au dus pe apa sâmbetei după ce a schimbat brusc macazul spre instituții militare. În 1996, imediat după ce a terminat cei șapte ani de specializare în măiestrie sportivă, se înscrie la cursuri postuniversiare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Surpinde faptul că a urmat acest curs timp de patru ani, între 1996 – 2000, deși durata obișnuită este de un an. Domnul Orlandea este colecționer în primul rând de mastere, deoarece a mai urmat alte trei, inclusiv la Academia de Poliție, între 2009 – 2011.

Cursul la apărare a coincis și cu locul său de muncă la firma Trans Guard, Sibiu (1997 – 2001), specializată în „pază umană, intervenție rapidă, gardă de corp, pază si protecție bunuri și persoane, însoțire transport valori monetare, supraveghere obiective economice, spații comerciale, asigurarea ordinii în instituții, săli de spectacol”, după cum se precizează pe site-ul societăți.

Citește și: Ciudata cădere de la etajul al IV-lea a unei fetițe de 12 ani. Ce am aflat

Traseism politic, de la PSD la UNPR

Dragostea pentru poliție vine la pachet cu funcția de consilier și director de cabinet al lui Dan Nica, PSD, la Ministerul de Interne. PSD nu este însă primul său partid, inițial fiind membru al partidelor lui Gigi Becali și Gabriel Oprea, PNG, respectiv UNPR.

Din 2008, ajunge la PDL unde a fost susținut, dar și angajat, de Ion Ariton, care l-a luat consilier în momentul în care a ajuns ministrul Economiei. A mai făcut parte și din echipa lui Sorin Oprescu, în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

La fel ca și în cazul partidelor, și CA-urile au fost tot în număr mare.

Virgil Dumitru Orlandea a fost numit în CA-uri la companii de stat din domeniul energetic, ca de pildă Transelectrica, Hidroelectrica și Oil Terminal.

Alte companii pe la care a trecut profesorul de sport au fost Compania Națională a Uraniului și Electrica, ambele fără legătură cu specializarea lui. Presa a speculat faptul că a contat în ascensiunea lui Orlandea și faptul că nașul său este controversatul afacerist Constantin Samson.

În ceea ce privește averea, Orlandea a avut inițial nouă terenuri în județul Sibiu și trei case, cea mai întinsă având peste 600 de metri, dar și mai multe credite. Și unele, și altele au disprut în 2022. Au apărut două ceasuri scumpe, dar despre care nu-și amintește cu exactitate perioada când le-a cumpărat.

Teodor Atanasiu, PNL

Și PNL este reprezentat la cel mai înalt nivel în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, prin numirea lui Teodor Atanasiu. Chiar dacă a fost tras pe linie moartă în partid, Atanasiu a fost în continuare recompensat financiar prin funcții bine plătite.

Fostul ministru al Apărării provinde dintr-o filială de partid foarte puternică (Alba), cu un cuvând de spus la București.

Atanasiu a mai fost prim-vicepreședinte al partidului, șeful Consiliului Județean Alba, vicepreședinte al Senatului și parlamentar timp de două mandate.

Surprinzător, Atanasiu și colegul lui de la PSD din Consiliul de Supraveghere al Transelctrica, Virgil Dumitru Orlandea, au în comun amiciția cu Dumitru Samson, care a fost urmărit penal de DNA după referendumul organizat pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, în același dosar cu liderul PNL.

Atanasiu a fost suspectat că și-ar fi folosit influența pentru a obține foloase de natură electorală pentru partidul din care face parte, pentru promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului.

Procurorii susțineau atunci că Atanasiu s-ar fi înțeles cu Samson pentru a iniția o acțiune de mobilizare a electoratului din Transilvania și Banat la referendum prin sensibilizarea acestuia cu sume de bani sau alte foloase materiale. Câteva luni mai târziu însă, Atanasiu a fost scos de sub urmărire penală.

Gheorghe Sterp Vingărzan, PNL

Tot de la PNL vine și tânărul Gheorghe Sterp Vingărzan, sibian ca și Orlandea de la PSD. Și el a urmat cursurile Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, doar că nu s-a specializat în sport, ci în economie.

Ciudat este faptul că ministerul Tineretului și Sportului l-a ales să ocupe funcții în instituții din subordine, deși era specializat în economie și nu în sport.

Undeva, pe traseu, instituțiile statului s-au gripat și au încurcat probabil CV-urile pretendenților venite de la partidele politice din județe. Așadar, tânărul PNL-ist a fost Director Adjunct al Casei de Cultură a Studenților Sibiu, iar în 2011-2012 a ocupat funcția de director al Clubului Sportiv Municipal Sibiu. A fost ales consilier județean și timp de zece ani director la o firmă de reparații autoturisme.

A intrat în politică în 2005, la PNL Sibiu, unde a ocupat funcțiile de secretar general adjunct al PNL Sibiu și șef al organizației de tineret . În decembrie 2021, organizația de partid îl propune în funcția de membru în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica.

Cum funcția e compatibilă cu cea de consilier județean va primi lunar două indemnizații.

Alexandru-Cristian Vasilescu, PSD

Inginer constructor la bază, alt tânăr din pepiniera politică a PSD este promovat în ultimele decenii în funcții de stat. De profesie inginer constructor, Alexandru-Cristian Vasilescu poate fi numit consilier de profesie, chiar dacă anul trecut în februarie a fost numit secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului printr-o decizie a prim-ministrului Nicolae Ciucă.

Din 2013 până în 2022, Cristian Vasilescu a fost consilier fie la guvern, fie la Parlament.

USR susține că Alexandru Cristian Vasilescu, secretar de stat la SGG, ar fi chiar finul lui Marian Neacșu, șeful Secretariatului.

Secretariatul General al Guvernului a avut anul trecut trei reprezentanți care au primit lunar mii de euro de la Eximbank. Marian Neacșu, Victor Moraru și Alexandru Vasilescu sunt funcționarii publici răsplătiți cu 3500 de euro pe lună .

Potrivit avertizorului de integriate Ștefan Jicol, fost director în SGG, Vasilescu este finul lui Neacșu, care confirmă astfel informația de la USR, așa cum PressHub a relatat.

Alexandru Vasilescu este însă și membru în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica, mandat prelungit până în iunie 2023. Indemnizația brută lunară cuvenită mandatarului pe durata mandatului de membru este de 17.900 de lei.

Luminiţa Zezeanu, apropiată de PSD

Luminița Zezeanu este considerată ca fiind tehnocrată, însă o tehnocrată  apropiată de PSD. Aceasta a fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării în perioada guvernelor PSD din intervalul 2017-2019.

„De-a lungul timpului, doamna Luminița Zezeanu a activat în diferite arii ale administrației publice, axate pe dezvoltare regională. Astfel, în perioada 2006-2014, a ocupat poziția de director al Direcției Autorizare Proiecte, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

A reluat această poziție de conducere în perioada 2015-2016, iar în 2017 a preluat funcția de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Doamna Luminița ZEZEANU și-a continuat activitatea în acest domeniu, iar în perioada 2017- 2019 a fost Director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Din 2020 până în prezent, domnia sa ocupă poziția de director la Autoritatea de Management „Programul Operațional Regional Sud – Muntenia 2021 – 2027” – Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia. Doamna Luminița ZEZEANU a absolvit Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice București și a continuat studiile postuniversitare în Marea Britanie, la London Metropolitan University, unde a studiat comerț internațional”, se arată în scurta biografie postată pe site-ul Transelectrica.

Cătălin-Andrei Dascăl, coleg de dosar cu Ionuț Negoiță

Cătălin-Andrei Dascăl este fostul administrator judiciar al SC Dinamo 1948 SA, care a fost implicat în dosarul în care mai apre și Ionuț Negoiță şi Elena Cosma, pentru complicitate la bancrută frauduloasă, dar și fostul administrator judiciar la ROMSTRADE, firma lui Nelu Iordache.

Acționarul majoritar al FC Dinamo, Ionut Negoiță, a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru comiterea infracțiunii de complicitate la bancrută frauduloasă, într-un dosar legat de insolvența clubului de fotbal, alături de administratorul judiciar Cătălin Andrei Dascăl. Ultimul a fost achitat în 2022.

„Domnul Cătălin Andrei Dascăl a absolvit Facultatea de Drept a Universității Nicolae Titulescu, București și este licențiat în studii juridice în cadrul Facultății de Drept a Universității din București. Totodată, a urmat studiile postuniversitare în Drept Comunitar European (Facultatea de Drept, Universitatea din București) și Drept Comercial (Academia de Studii Economice, București)”, se precizează pe site-ul Transelectrica.

Se pare că singurul specialist din Consiliul de Supraveghere fără a fi afiliat politic este Costin Mihai Păun, inginer. Și singurul care, conform CV-ului, are experiență în domeniu.

Indemnizația brută minimă pentru un membru din Consiliul de supraveghere este de 17.926 de lei, sumă la care se pot adăuga și alte bonusuri. Indemnizația a fost majorată de curând, ea crescând de la 13.976 de lei la 17.926.

Potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Finanțe, se pare că statul plătește peste 600 de milioane de euro pentru toate consiliile de administrație din România, o sumă fabuloasă care a speriat, de altfel, și Comisia Europeană.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!