Înainte cu un an până la alegerile prezidențiale, republicanii din Congres au blocat adoptarea unui pachet financiar de peste 106 miliarde de dolari, susținut de președintele Joe Biden, care conține fonduri atât pentru Ucraina, cât și pentru Israel și Taiwan.
Opoziția republicană condiționează acest ajutor de o înăsprire a politicii migratorii la frontiera cu Mexicul.
Blocajul din Congres față de finanțarea militară a Ucrainei stârnește temeri în comunitatea vestică, iar analiști din publicații prestigioase precum Foreign Affairs sau Foreign Policy iau în calcul scenariul că Statele Unite ar putea schimba, sub presiunea conservatorilor republicani, strategia de politică externă față de războiul ruso-ucrainean, marșând pe o viziune izolaționistă.
Cum se poziționează republicanii americani, în contextul revenirii lui Trump
Temerea este alimentată și de frecventele sondaje de opinie apărute în presa americană care, într-o eventuală cursă electorală dintre Joe Biden și Donald Trump, îl dau câștigător pe Trump.
Fostul președinte republican deține în același timp un avans covârșitor în cursa internă pentru nominalizarea partidului său (59%), față de Nikki Haley, candidata clasată pe locul doi (15%), în pofida faptului că Trump este acuzat de 91 infracțiuni în patru dosare penale separate.
Un sondaj de opinie realizat recent de Pew Research Center arată că viziunea de retragere din lume a Statelor Unite începe să fie îmbrățișată de cât mai mulți republicani.
Mai exact, 48% dintre republicani și independenți cu înclinații republicane consideră că SUA acordă prea mult ajutor Ucrainei. Această proporție este în creștere modestă față de iunie, când 44% au afirmat acest lucru, și este substanțial mai mare decât în etapele anterioare ale războiului.
De altfel, reticența față de sprijinul oferit Ucrainei este mai mare în rândul republicanilor prin comparație cu democrații. „Divergențele dintre partide în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina s-au adâncit.
În primele săptămâni ale războiului, republicanii erau cu doar 4 puncte procentuale mai predispuși decât democrații să spună că SUA acordă prea mult ajutor Ucrainei (9% față de 5%). Astăzi, republicanii sunt cu 32 de puncte mai predispuși să spună acest lucru”, mai explică sondajul Pew Research Center.
Sondajul național privind tematica securității, realizat de Reagan Institute, publicat în noiembrie 2023, arată că sprijinul general în rândul votanților celor două partide se situează la 59%, cu democrații la 75% și republicanii la 49%.
Scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și reticența unor republicani față de strategia democrată de a ajuta militar Ucraina au devenit pretextul unor analize mai aprofundate privind orientarea de politică externă a Partidului Republican.
Foreign Policy și European Council of Foreign Relations au explicat că nu există o școală de gândire dominantă în interiorul partidului, ci mai multe curente, de la republicani adepți ai intervenționismului conservator american, până la izolaționiști naționaliști sau cei care consideră că China, nu Rusia ar trebui să fie prioritatea de politică externă a Statelor Unite.
Citește și: De ce a revenit epidemia de rujeolă. Cum îți protejezi copilul
Cum și-au definit republicanii politica externa în perioada Războiului Rece
Viziunile de politică externă din prezent ale republicanilor nu diferă cu nimic față de cele care au dominat partidul de-a lungul istoriei.
Colin Dueck, profesor la George Mason University, specializat pe tema interconexiunii dintre strategiile de securitate națională ale SUA și politica de partid, ideile conservatoare și conducerea prezidențială, a arătat în cartea sa (Hard Line. The Republican Party and US Foreign Policy Since World War II) că în Partidul Republican au existat patru arhetipuri distincte caracteristice membrilor săi: conservatori realiști, conservatori militariști (hawks), conservatori naționaliști și conservatori anti-intervenționiști.
De principiu, realiștii conservatori pun accent pe echilibrul de putere, pe o coordonare atentă a forței și a diplomației și pe comportamentul extern mai degrabă decât pe cel intern al altor state.
Militariștii, naționaliștii și izolaționiștii
Militariștii conservatori pun accent pe necesitatea acumulării de către Statele Unite de putere militară și sunt de acord, de principiu, cu intervenția armată în străinătate, fie din motive pragmatice, fie idealiste.
Naționaliștii conservatori sunt sensibili la ideile de suveranitate și independență de acțiune a națiunii, evitând în același timp concesiile diplomatice față de potențialii adversari externi.
Conservatorii anti-intervenționiști sau izolaționiștii sunt adepții unei politici de evitare sau reducere a angajamentelor/alianțelor strategice ale Statelor Unite în lume. Dueck mai explică că, de-a lungul istoriei, puțini politicieni republicani se încadrează în mod clar într-o singură școală de gândire.
Prevalența generală a unui naționalism american de tip hawkish în politica externă republicană începând cu anii 1950 nu a împiedicat ajustările, variațiile și corecțiile fine între tendințe: mai mult sau mai puțin intervenționism, mai mult sau mai puțin realism.
Donald Trump este un caz aparte, fiind catalogat nu un izolaționist naționalist clasic, ci unul populist, ieșit din tipar.
Citește și: Președintele CNAS și-a dat demisia. Cum și-a motivat Andrei Baciu decizia
Cum își definesc ideile de politică externă republicanii din prezent
Odată cu dezbaterile interne pentru desemnarea candidatului pentru prezidențiale, republicanii și-au definit viziunile de politică externă, chiar dacă partidul se lasă dominat de personalitatea histrionică a lui Donald Trump. În fapt, în partid există o concurență între trei tabere, toate cu rădăcini vechi în istoria GOP.
Cea mai puternică tabără este cea a lui Nikki Haley și a fostul guvernator al statului New Jersey, Chris Christie, care continuă linia intervenționismului militarist, devenit popular în istorie prin doctrina lui Roland Reagan.
Acest curent susține implicarea Statelor Unite în lume în lupta Americii împotriva regimurilor autoritare (Rusia, China, Iran) și militează pentru susținerea financiară acordată Ucrainei. În interiorul acestei tabere pot fi încadrați și congresmenii Michael McCaul, Mike Rogers și Mike Turner.
Cei trei republicani cer, într-un document public, schimbarea strategiei față de Ucraina și un plan clar pentru obținerea victoriei față de Rusia. Ei militează pentru acordarea de armament greu, care va face diferența pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei, nu numai acel tip de armament care ajută Ucraina doar să se apere.
Și senatorul Mitt Romney, o voce influentă în partid, susține Ucraina în fața invadatorului rus.
Cum se poziționează republicanii. Tabăra izolaționistă
La polul opus există tabăra izolaționistă, mult mai sceptică față de sprijinul SUA pentru Ucraina și față de structurile tradiționale ale alianțelor americane. Antreprenorul de tehnologie Vivek Ramaswamy personifică această tabără, așa cum gândește și o parte din baza republicană, care vibrează la mesajele lui Donald Trump, cunoscută drept tabăra MAGA (Make America Great Again).
De altfel, ideile izolaționiste de politică externă sunt reflectate în proporție majoritară în rândul electoratului republican.
Un sondaj Civiqs Daily Tracking din august 2023 a constatat că 77% dintre alegătorii republicani înregistrați sunt de acord că Statele Unite ar trebui să se implice mai puțin în rezolvarea problemelor din lume.
Senatorul republican JD Vance poate fi încadrat în acest curent. El a declarat că Statele Unite trebuie să accepte faptul că Ucraina va trebui probabil să „cedeze unele teritorii” Rusiei pentru a pune capăt luptelor și că se opune trimiterii de ajutoare suplimentare Ucrainei, deoarece nu crede că va putea vreodată să învingă Rusia.
Pe aceeași linie se află și republicanul Matt Gaetz, care în acești ani nu s-a sfiit să-și exprime opiniile anti-Ucraina și care crede că NATO ar fi mai bine să se extindă pentru Rusia în loc de Ucraina.
Între cele două tabere se află curentul reprezentat de Ron DeSantis, care a susținut că ar „reorienta” politica externă a SUA pentru a se concentra asupra Chinei ca principală provocare, dar nu a mers atât de departe ca Ramaswamy sau alți izolaționiști din partid care susțin abandonarea Ucrainei.
În ceea ce îl privește pe Donald Trump, acesta nu a participat la nicio dezbatere din primaries pentru a-și prezenta viziunea de politică externă în detaliu, în eventualitatea în care ar câștiga un al doilea mandat de președinte.
În stilul său populist, a spus doar că, dacă ar ajunge președinte, ar aduce pacea dintre Rusia și Ucraina în 24 de ore.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Serios vorbind: ce ar însemna 100-200 miliarde $ din Rusia, „o prietenească și discretă atenție” pentru membrii decidenți ai Partidului Republican? Lași Ucraina, îl reinstalezi pe Trump… Mult mai ieftin decât să te lupți pentru Ucraina, apoi pentru Țările Baltice, Europa de Est și apoi cea de Vest… în final, Alaska îți pică singură în brațe. Că doar așa arată strategia lui Putin: „Rusia nu are frontiere, doar orizonturi”. Roșii – de la Pacepa, plus albastru și alb – de la Putin.