„Ziarul de Iași” și PressHub.ro continuă relatările despre modul în care sunt cheltuiți bani europeni. În acest nou episod vă prezentăm detalii despre un proiect derulat într-o fostă capitală de imperiu care, spre diferență de orașele est-europene, nu se bazează pe fonduri europene pentru dezvoltare.
- cartierul Seestadt Aspern, de la periferia Vienei, se întinde pe 240 de hectare și se află la 12 km de capitala Austriei
- linia de metrou a fost prelungită înainte de începerea construcțiilor
- apoi a fost construită prima clădire cu fonduri UE și au fost amenajate zone de recreere
- construcțile ulterioare au fost realizate cu investiții private
- în cartier vor locui, până în anul 2030, în jur de 20.000 de oameni
- ar putea fi un exemplu de urmat pentru Iași, unde prima oară se construiește fără a exista un plan de ansamblu, apoi se caută bani pentru investiții în utilități și infrastructură
Viena primește puțini bani europeni fiind „incomparabil mai bogată în context european”, după cum s-a exprimat un oficial vienez. Lucrările mari de infrastructură sunt realizate cu bani locali (sau federali), în timp ce, în unele cazuri, fondurile europene completează programe complexe de dezvoltare urbană în care partenerii privați joacă un rol decisiv. Despre un astfel de plan de dezvoltare vrem să vă relatăm: la periferia Vienei, la circa 12 km de centrul istoric al capitalei Austriei, este în plină construcție un nou cartier: Seestadt Aspern. Investiția, eșalonată pe câteva zeci de ani, a fost estimată la 5 miliarde de euro, iar banii provin din sectorul privat. Totuși, banii europeni au creat un context inițial de dezvoltare: prima clădire din cartier a fost cofinanțată cu fonduri UE și au fost amenajate zone de recreere. Noul cartier se întinde pe o suprafață de 240 ha (comparabilă cu cea a centrului Vienei) și, până în anul 2030, estimările municipalității din Viena și a partenerilor privați arată că va avea o populație de 20.000 de persoane. La acestea se adaugă miile de oameni care vor lucra în companiile relocate aici. Astăzi sunt deja în jur de 2.000 de angajați ai firmelor deja prezente, iar această cifră nu-i cuprinde pe muncitorii care lucrează la ridicarea blocurilor. Interesant este că „micul oraș” are un concept inovator de mobilitate, premiat la nivel european, și aproape că nu vezi o mașină pe străzi, în condițiile în care 80% din mobilitate este axată pe pietoni, bicicliști și transport public.
Etapele proiectului
Municipalitatea din Viena a acționat după un masterplan aprobat încă de acum 20 de ani, iar într-o primă fază a prelungit cu fonduri locale și federale linia de metrou până în zona de dezvoltare, aflată la circa 12 km de centrul Vienei (extinderea a fost de aproape 5 km). Acest lucru a creat o dezbatere aprinsă în capitala Austriei între factorii decizionali, după ne-a spus un oficial vienez, întrucât prelungirea era făcută spre o zonă liberă de construcții, dar cu câteva șantiere deschise, unele cu fonduri europene.
Primul imobil inaugurat în noua zonă de dezvoltare urbană a fost realizat prin intermediul unui proiect cofinanțat cu fonduri UE (un centru tehnologic), respectiv o clădire „verde” care produce, în 12 luni, mai multă energie decât consumă. Tot cu fonduri europene au fost amenajate spații verzi și parcuri, iar în centrul noului cartier este un lac artificial de 5 ha. Lacul a dat și numele noii zone („Seestadt” – „orașul lacului”). Ulterior, cu fonduri private, a avut loc „explozia” urbanistică pe partea de locuire, iar infrastructura din interiorul noului cartier a fost realizată după principiul: 40% destinat mersului pe jos și bicicliștilor, 40% transport public și 20% trafic auto.
Estimările municipalității din Viena și a partenerilor privați sunt că, până în 2030, în Seestadt Aspern vor locui circa 20.000 de persoane. Oamenii au început să se mute din 2014, iar în prezent locuiesc circa 7.000 de persoane în cele peste 3.000 de apartamente deja inaugurate.
Proiectul din Viena poate fi un model de bune practici pentru orice comunitate din România: autoritatea locală pune la dispoziția investitorilor terenuri și creează un context de dezvoltare urbană, iar apoi intervin companiile private care configurează un cartier nou în baza unui masterplan agreat de ambele părți. Un cartier nou, creat de la zero, în armonie arhitecturală și bazat pe concepte ale „orașelor inteligente” – care nu sunt orientate neapărat pe tehnologie, ci pe nevoile cetățeanului. Ca un element de culoare, toate străzile din noul cartier, parte din cel de-al 22-lea district al Vienei, poartă numele unor femei celebre (Janis Joplin, Hannah Arendt etc.), decizie luată după ce s-a constatat că dintre cele peste 3.700 de denumiri de străzi din Viena, doar 5% sunt după femei vieneze faimoase.
Prima clădire din „Orașul lacului” a fost deschisă în 2012
Companiile au început să se mute în Centrul Tehnologic Seestadt începând cu anul 2012, în condițiile în care extinderea liniei de metrou a fost finalizată în octombrie 2013. Surplusul de energie pe care imobilul îl generează se datorează unor elemente fotovoltaice integrate și unor instalații eoliene de mică mărime. Pe fațade ale clădirii sunt montate panouri solare, iar pe acoperiș sunt, de asemenea, panouri fotovoltaice. În total, panourile au o suprafață de 1.300 mp, fiind una dintre cele mai mari instalații de energie solară montată la o clădire de business din Austria. Pe alte fațade ale clădirii sunt grădini suspendate.
„Planificarea și construirea acestei clădiri de 6.600 mp au avut în vedere cele mai înalte standarde ecologice”, a declarat Elisabeth Hirt, unul dintre ofițerii de presă de la Primăria din Viena. Companiile care și-au stabilit sediul aici sunt orientate spre tehnologie și au la dispoziție birouri, laboratoare și spații de producție.
„Am utilizat fonduri europene pentru a implementa acest prim proiect, când centrul a fost deschis era doar linia de metrou, ce nu era încă finalizată. La centru organizăm și seminarii, conferințe pentru start up. Aici va fi și un centru de inovare al Institutului european de tehnologie. La Seestadt, dacă o companie din România vrea să-și stabilească sediul aici, pot ori să cumpere teren pentru a construi, ori să închirieze spații existente”, ne-a spus Alfried Braumann, din cadrul Agenției de afaceri și dezvoltare din Viena. El a explicat că, inițial, terenul a fost în domeniul public al Vienei, iar, după aprobarea masterplanului, investitorii au preluat suprafețe și au început, cu resurse proprii, să construiască imobile de locuit. La baza conceptului de smart-city implementat în noul ansamblu, spune Braumann, nu stau neapărat noile tehnologii, ci orientarea pe nevoile cetățeanului
„Fundamentul constă în realizarea unor sisteme prin care locuirea în oraș să fie îmbunătățită, implementăm și noile tehnologii, dar nu ne bazăm pe acest lucru, cetățeanul trebuie să fie în centrul lucrurilor”, a adăugat acesta. El a mai spus că Seestadt Aspern este în sine un experiment în ceea ce privește tehnologiile aferente „orașelor inteligente” având în vedere crearea de la „zero” a acestui proiect de dezvoltare urbană.
A fost o întreagă discuție în Viena pe tema prelungirii liniei de metrou în condițiile în care la acel moment nu erau locuințe în Seestadt Aspern. Unii au spus că e prea devreme să fie făcută această linie, dar a fost, în cele din urmă, o strategie bună de a crea infrastructura înainte de zonele de locuit. Cu fonduri europene a fost realizat acel centru tehnologic, prima clădire, parcurile, spațiile verzi, spațiile de joacă și mai există proiecte de cercetare ale unor companii private, precum și unele proiecte mici privind mobilitatea.
Heinrich Weber, șef al unității ce s-a ocupat cu implementarea unor proiecte UE la Seestadt
Weber a subliniat că simbolurile principale ale noului cartier constau în lacul aflat în centrul zonei înconjurat de parc și conceptul de mobilitate prin care aproape că au fost eliminate mașinile din ecuație. Fondurile europene investite în zona Seestadt Aspern abia dacă depășesc pragul de 10 milioane euro. Dar, cu toate acestea, banii au contat pentru creșterea atractivității zonei. Oficialii vienezi cu care am discutat au estimat investiția totală de la Seestadt de până acum la aproape 1 miliard de euro, fonduri aproape exclusiv private: zeci de blocuri au fost construite pe terenuri vândute de municipalitatea locală, iar alte zeci urmează să fie construite până la orizontul anului 2030. Până acum, doar pe un sfert din amplasament sunt imobile aflate în construcție (unul dintre acestea cu peste 40 de niveluri), respectiv pe latura sud-vestică. La momentul vizitei reporterilor „Ziarului de Iași”, pe unele terenuri aflate la nord de lac, dar și în partea sud-estică, erau executate lucrări de pregătire pentru alte investiții.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
