Cum se schimbă educația în era digitală: la școală nu mai înseamnă doar să dobânești informații.
Ca să fii pregătit pentru meseriile viitorului, în condițiile în care tehnologia se schimbă cu o viteză uimitoare, trebuie să înveți să cauți singur informațiile corecte, a explicat Tiscar Lara, directoare pentru Transformare digitală și Comunicare în cadrul Institutului Cervantes, într-un interviu acordat PRESShub.
Să înveți „în mod definitiv” nu mai este valabil. Copiii de azi trebuie să înțeleagă, de la profesori, că trebuie să învețe tot timpul, să se adapteze, să fie mai flexibili decât au fost părinții lor.
Cum se schimbă predarea în era digitală
„Este vorba și despre mentalitate, este vorba despre a învăța să înveți, să știi că vei fi în această situație tot timpul, că trebuie să fii pregătit să înveți bine.
Pentru că tot ceea ce înveți este util. Poate că peste cinci ani nu o vei mai folosi așa, dar trebuie să fii concentrat pe obiectivul principal al profesiei tale.
Misiunea nu se schimbă, ci modul în care utilizezi instrumentele astfel încât să rămâi eficient. Indiferent cum se schimbă tehnologia, să o puteți folosi ca un ajutor.
Să învățați cum să le folosiți în beneficiul misiunii voastre. Trebuie să fiți concentrați tot timpul”, este mesajul Larei Tiscar.
Cine este Tiscar Lara
Sunt directoare pentru transformare digitală și comunicare la Institutul Cervantes. Anterior, am fost director de comunicare și marketing (2012-2021) și prodecan al culturii digitale (2009-2012) la Escuela de Organización Industrial (EOI), unde am promovat proiecte de învățare mobilă și cunoștințe deschise.
Am deschis primul meu blog în 2003, ca parte a unui proiect de cercetare la Universitatea Harvard.
De la începuturile mele profesionale pe internet, am predat comunicare digitală și jurnalism în zeci de universități, am format sute de profesori în utilizarea noilor tehnologii, am susținut peste 150 de conferințe în întreaga lume (de la New York la Shanghai, trecând prin Danemarca și Columbia) și număr printre publicațiile mele mii de postări, zeci de articole academice și mai multe colaborări la cărți.
PRESShub: Începem interviul de la prezentarea dumneavoastră, pentru că sunt câteva concepte care sunt noi, cel puțin pentru mine. Sunteți director pentru transformare digitală și comunicare. Ce înseamnă transformarea digitală?
Tiscar Lara: Transformarea digitală înseamnă modul în care introduci tehnologia pentru a schimba nu numai ceea ce trebuie să faci, ci și modul în care faci lucrurile.
Cum putem îmbunătăți procesele. Nu este o înlocuire.
Nu înseamnă doar să introduci tehnologia în spațiile tale, în viața ta de zi cu zi, în rutina ta, ci să încerci să folosești tehnologia pentru a regândi modul în care lucrezi, ceea ce faci pentru a schimba, până la urmă, totul.
La Institutul Cervantes, avem un plan de transformare digitală prin care transformăm în întregime instituția noastră, de la sisteme de lucru in-house, cum ar fi CRM (Customer Relantionship Management – sistem de gestiune a relației cu clienții – n.r.) sau sistemul software al programului de responsabilizare.
Schimbăm și modul în care se predă. Investim fonduri importante în schimbarea sălilor de clasă, a tehnologiei din sălile de clasă, pentru a ne modifica metodologia și pentru a aduce noi modalități de învățare și predare, ceea ce este o provocare și pentru profesorii noștri, pentru că trebuie să experimenteze, la rândul lor, și trebuie să regândească modul de predare.
Este foarte dificil, după 20 de ani de predare într-un singur mod, de exemplu, să schimbi aproape radical acum. Tehnologia digitală se schimbă extrem de repede. Cred că mintea noastră nu este construită să se schimbe atât de repede sau să se adapteze atât de repede!
Sunt total de acord cu dumneavoastră. În jurnalism, este foarte clar cum îți schimbă procesele, inclusiv în modul în care colectezi știrile sau investighezi.
Modul în care îți începi investigația este diferit acum. Modul în care interacționați cu publicul este diferit.
Același lucru se întâmplă și cu predarea și învățarea unei discpline, a unei limbi străine, în cazul nostru.
Cursanții noștri au acum mai multe surse de informații, au alte dispozitive și trebuie să știi că acestea se schimbă în același timp cu noi.
Așa că trebuie să ne adaptăm. Este o adevărată provocare pentru profesori, pentru că noi, ca profesori, trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să fim mai flexibili, mai fluizi, mai toleranți cu schimbările, să introducem un alt mod de a gestiona experiența în sălile de clasă.
Nu mai suntem singura sursă de informații. În schimb, trebuie să învățăm să fim lider, manager, antrenor, referința pentru acele informații.
Trebuie să proiectăm propria experiență în modul în care elevii își pot îmbunătăți cunoștințele de limbă, în cazul nostru, încercând să folosim tot ceea ce ne înconjoară.
Deci nu le oferiți cunoștințe sau informații, ci îi învățați cum să găsească și să folosească aceste informații.
Este un rol complet diferit. Nu mai este vorba despre a livra, este vorba despre a merge mână în mână, fiind un lider, un formator, un antrenor, un designer.
Este o altă cale. Aceasta este o provocare și în ceea ce privește competențele digitale, pentru profesori.
Tiscar Lara
Și cum rezolvați această provocare?
Lucrăm cu profesorii noștri, cu diferite modalități de a-i învăța sau de a-i ajuta în această direcție, a competențelor digitale, cu planuri digitale de formare a profesorilor noștri și, de asemenea, desigur, cu tehnologia.
Pentru că ei trebuie să experimenteze în același mod în care elevii lor trebuie să învețe. Trebuie și noi să folosim aceleași metode cu profesorii noștri.
Deci vă învățați profesorii.
Da. Este cel mai bun mod, să experimenteze pe ei înșiși schimbările introduse la clasă.
Cât de deschiși sunt profesorii la schimbare?
Suntem conștienți că este foarte dificil să schimbăm această mentalitate, dar cred că acum suntem într-o perioadă diferită. Nu mai este ca acum 20 de ani sau chiar 10 ani, când profesorii erau mai rezistenți la acest tip de schimbări față de tehnologie.
Cred că pandemia COVID, deși a fost traumatizantă pentru toată lumea, a accelerat schimbarea, astfel încât acum nu mai este vorba despre „nu vreau tehnologie”. Profesorii știu că au nevoie de tehnologie, că societatea are nevoie de tehnologie.
Acest prim pas este deja asimilat, nu nu este o problemă.
Acum, provocarea este de a utiliza tehnologia într-un mod mai eficient. Aceasta este o dificultatea și acesta este obiectivul nostru, cum să fim mai eficienți.
Și mai eficient ce înseamnă exact?
Mai eficient trebuie să fii în raport cu obiectivul final, care înseamnă că elevii capătă competențe mai bune în limba spaniolă și putem accelera procesul de învățare.
Credeți că elevii învață mai repede azi decât, nu știu, în urmă cu cinci ani? Tehnologia ajută în această direcție?
Da, pentru că au mai multe opțiuni și, de asemenea, au deja o experiență naturală, deoarece sunt mai obișnuiți cu dispozitivele mobile, sunt mai obișnuiți cu resursele audio-vizuale, deci este bine pentru învățare să aibă deja aceste competențe naturale.
Chiar dacă vin la Institutul Cervantes, să învețe, în timpul lor liber, trebuie să le folosim tehnologia în beneficiul procesului final. Este bine în acest fel, deoarece este mai ușor să introducem acest tip de opțiuni în clasă.
Există această discuție conform căreia copiii nu mai citesc, iar capacitatea de atenție este în scădere. Este din ce în ce mai dificil pentru un copil mic, pentru un elev, să citească o carte întreagă. Tânăra generație este obișnuită cu clipuri scurte sau cu scrieri mai scurte de pe Facebook și Twitter.
Cum vă descurcați cu această scădere a capacității de atenție, care a fost adusă de tehnologie și social media?
În primul rând, voi spune că aceasta este o problemă generală, nu este doar la generațiile tinere. Este o situație cu care ne confruntăm toți, această fragmentare.
Este o realitate cu care trăim. În clasă avem această provocare, dar și oportunitatea de a crea o atmosferă de atenție, chiar dacă trebuie să facem față acestui nou mod de a fi expuși la informații și de a procesa informațiile.
Este o oportunitate de a reuni oamenii pentru a crea această atmosferă, pentru a fi mai concentrați în clasă și pentru a-și antrena toate tipurile de reflecție, cum ar fi să păstreze mai multă liniște, în condițiile în care nu poți fi izolat de societate.
Este bine că putem crea acest timp și acest spațiu pentru toate tipurile de relații.
Nu sunt sigură că citim mai puțin decât înainte sau că scriem mai puțin decât înainte. Există unele articole și cercetări care spun că citim mai mult decât înainte, dar o facem în moduri diferite.
Aceasta este într-adevăr o transformare. Nu spun că este mai bine sau mai rău, dar este o transformare.
Este inevitabilă.
Da, cei mai tineri citesc, dar ei citesc într-un mod diferit, pe dispozitive diferite, au un interes diferit.
Doar că trebuie să lucrăm cu asta.
Noi, ca profesori, trebuie să știm ce îi motivează și să concepem experiența de învățare ținând cont de ceea ce le place și de ce au nevoie de asta.
Așadar, creăm esurse interesante pentru ei.
Ne interesează ca ei să fie fluenți și pricepuți în modul în care comunică. Pentru că limba este comunicare, iar modul în care comunică în diferite situații cu diferite publicuri, cu diferite audiențe, în diferite momente, reprezintă obiectivul nostru.
Ca ei să vorbească corect, să fie fluenți, să știe să se comporte și să comunice în diferite medii. Nu doar în scris sau citit.
Sistemele AI devin din ce în ce mai eficiente în traducere. Există aplicații care pot traduce ceea ce vorbim în timp real. Credeți că dezvoltarea AI în această direcție, de a traduce foarte repede și fluent în toate limbile din lume va afecta dorința de a învăța o altă limbă?
Cred că trebuie să fim optimiști cu privire la dezvoltarea tehnologică, care este cu adevărat uriașă și importantă. Nu este vorba de o himeră, este aici, acum.
Dar trebuie să o folosim, cel puțin în acest moment, în modul în care a fost dezvoltată, ca un instrument, ca un copilot, ca un ajutor.
Și este minunat dacă putem folosi acest tip de aplicație dacă este bine pentru noi, într-o situație. Dar sunt mai degrabă situații tranzacționale.
De exemplu, trebuie să călătoresc în Asia și cu o conexiune bună și cu telefonul meu mobil pot avea o conversație cu cineva, pentru a cumpăra ceva. Dar aici este vorba despre tranzacții.
Este bun pentru asta, este foarte util.
Dar atunci când vorbim despre învățarea unei limbi străine, și acest lucru este ceva ce spunem la Institutul Cervantes, este vorba mai mult despre învățarea vocabularului. A învăța o limbă înseamnă a învăța o cultură.
Dacă nu aprofundezi limba, este foarte greu să poți înțelege, trăi și experimenta acea cultură. Este vorba despre cum sunt acești oameni, ce sunt ei, cum sunt ei. Atunci când înveți limba, înțelegi și poți cunoaște cu adevărat pe cealaltă persoană.
Este vorba despre cunoaștere și despre apropierea de ceilalți.
Aceste modele lingvistice, deși sunt foarte utile pentru tranzacții, nu includ o mulțime de lucruri importante despre cultura unei comunități.
De aceea este important să cunoști limba, pentru că limba, într-un sens foarte larg, este modul în care te duci în partea cealaltă, obții experiența, îi cunoști mai bine pe ceilalți oameni, pentru a avea o conexiune emoțională. Și aici nu este vorba despre inteligența artificială.
Care este misiunea dumneavoastră acum în România?
Ei bine, am venit aici pentru a observa Institutul Cervantes din România, pentru că avem peste tot în lume filiale.
Am venit să lucrez cu echipa noastră din București, să cunosc mai bine nevoile și modul în care lucrează aici, în misiunea lor cu poporul român, și să aducem mai aproape limba noastră, să învățăm, dar și să creăm acest dialog între cele două culturi.
Pentru că este vorba despre amândouă. Ne interesează bineînțeles această relație. Am venit să văd o parte din planul nostru, pentru că noi am făcut o investiție aici, am schimbat sălile de clasă cu infrastructură digitală nouă, cu monitoare interactive noi.
De fapt, Bucureștiul a fost centrul pilot pentru unul dintre proiectele noastre principale și am adus aici 20 de săli de clasă noi. Avem aceste monitoare uriașe, cu funcție interactivă, astfel încât putem face lecții, putem conecta oamenii de acasă cu oamenii pe care îi avem aici, în aceeași clasă, astfel încât să poată participa și să poată accesa aceste modele hibride de învățare.
Am pus toată această tehnologie în sălile de clasă. Am vrut să văd cum se lucrează cu acestea.
O folosesc foarte mult, mai ales cu copiii. Avem o mulțime de clase aici. Dar și adulții. Și, de asemenea, în bibliotecă. Avem un alt proiect care va apărea anul acesta, în următoarele luni, pentru că digitalizăm șibiblioteca.
Avem un sistem nou pe care îl trimitem la centrele noastre. L-am trimis deja în orașe precum Londra, Paris, Roma și va ajunge la București înainte de sfârșitul anului, cu împrumut automatizat de cărți, dar și de tablete.
Vom avea acest self-service de tablete pentru ca oamenii să vină aici și să le folosească și să citească sau să lucreze în clasă.
Avem și alte câteva proiecte pe care le aducem aici la București, pentru a moderniza. Și vrem să ne îmbunătățim activitatea.
Ați lucrat în trecut ca jurnalist. Cum credeți că schimbă tehnologia digitală jurnalismul?
Tehnologia schimbă jurnalismul în întregul sens al acestei profesii, nu doar în ceea ce privește livrarea, cum s-a schimbat acum 20 de ani, când internetul și site-urile au oferit posibilitatea de a ajunge la mai mulți oameni.
Acum se schimbă întregul model, modul în care lucrați cu informațiile, modul în care sursele pot ajunge direct la public, fără a avea nevoie de un jurnalist.
Tehnologia a adus multe provocări pentru jurnalism, mai ales în ceea ce privește modelul de afaceri.
Acesta este un fel de punct nuclear, cum să faci un model sustenabil, pentru că ai nevoie ca publicul să aibă încredere în tine, să aibă nevoie de tine și trebuie să fie conștient de faptul că are nevoie de jurnalism.
Nu este atât de clar acum. Există atât de multe probleme astăzi.
Cum să recâștigi credibilitatea, pentru că mass-media și-a pierdut credibilitatea și din alte motive, iar tu trebuie să fii credibil, trebuie să câțtigi încrederea publicului. Deci trebuie să fie partenerul tău principal.
Pentru că tu lucrezi pentru ei, dar ei trebuie să știe că au nevoie de tine. Să plătească pentru informații de calitate este ideea.
Cumva, internetul sau cel puțin modul în care jurnalismul a folosit internetul a reprezentat o parte a problemei, deoarece presa liberă și modelul de afaceri din jurul acestei prese neplătite se află acum în criză
De asemenea, publicitatea este o parte a problemei.
Acum avem o economie de platformă, astfel încât jurnalismul a pierdut controlul asupra modelului de afaceri. Și acum ce este de făcut?
Care este cea mai bună modalitate pentru cineva care are acum 19 ani să se pregătească pentru locurile de muncă ale viitorului, deoarece lucrurile se schimbă atât de repede încât este foarte dificil să ții pasul cu schimbările?
Dacă înveți ceva la 19 ani, probabil că nu îți va mai fi de folos la 40 de ani, să spunem. Cum pregătiți un student pentru acest mediu care se schimbă foarte rapid?
Ei bine, este vorba și despre mentalitate, este vorba despre a învăța să înveți, să știi că vei fi în această situație tot timpul, că trebuie să fii pregătit să înveți bine.
Pentru că tot ceea ce înveți este util. Poate că peste cinci ani nu o vei mai folosi așa, dar trebuie să fii concentrat pe obiectivul principal al profesiei tale.
Misiunea nu se schimbă, ci modul în care utilizezi instrumentele astfel încât să rămâi eficient. Indiferent cum se schimbă tehnologia, să o puteți folosi ca un ajutor.
Să învățați cum să le folosiți în beneficiul misiunii voastre. Nimic nu mai este definitiv.
Citește și: La ce îmi folosește matematica în viața de zi cu zi. Un răspuns ușor de înțeles
Cum se schimbă educația în era digitală. Astăzi trebuie să fii mai flexibil?
Da, în totalitate. Aceasta este principala schimbare. De exemplu acum, ca jurnalist, înregistrezi această conversație, dar este foarte bine pentru tine dacă poți folosi un instrument AI ca să transcrii interviul.
Este un ajutor imens. Este teribil pentru un jurnalist să transcrie un interviu, durează mult timp, ascultând, oprindu-te, scriind și ascultând din nou.
Acum durează maxim o oră. Acesta este un exemplu grozav de cum poți fi ajutat de acest tip de tehnologie și poți folosi timpul câștigat pentru a te gândi la subiecte noi și pentru a obține mai multe informații despre orice.
Așadar, nu este vorba despre faptul că avem nevoie de mai puțini jurnaliști, deoarece AI le-ar face treaba.
Nu, este doar că mă simt eliberat să fac ceva cu mai multă valoare pentru misiunea mea.
Deci concluzia este că trebuie să integrezi schimbările digitale, nu să te temi de ele.
Da. Dar aș mai adăuga ceva: trebuie să fim și critici cu tehnologia. Este bine să ne gândim la tehnologie, nu doar la tehnologia pe care o avem deja pe piață.
Să ridicăm un pic nivelul de reflecție asupra tehnologiei ca societate civilă, ca cetățeni, ca manageri ai tehnologiei, să ne gândim la alte subiecte precum durabilitatea tehnologiei, etica tehnologiei, să luăm decizii mai bune cu privire la tehnologia pe care dorim să o folosim și cum să participăm la dezbaterea publică.
Nu este vorba despre niște companii care dezvoltă tehnologie și apoi noi o folosim.
Trebuie să încercăm să influențăm modul în care aceste tehnologii sunt dezvoltate ca societate.
Pentru că este foarte important pentru noi ca societate. Așadar, trebuie să fim optimiști, dar și foarte raționali cu privire la tehnologie.
Ca în cazul modelelor lingvistice, este într-adevăr ceva foarte important, ca o revoluție. Dar trebuie să ne gândim și la modul în care aceste modele lingvistice au fost antrenate, ce fel de limbă au la bază.
Dacă traduc printr-o limbă diferită sau prin limba noastră, cum este încorporată cultura noastră în aceste modele lingvistice.
Aceasta face parte din reflecție, deci nu este vorba despre faptul că folosim tehnologia, ci să încercăm să înțelegem geopolitica și economia tehnologiei din spate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
