Cum trece Marea Neagră prin „automedicație”, după zece luni de când armata rusă a aruncat în aer hidrocentrala de la Kahovka și în condițiile în care este expusă în continuare la substanțe organice și toxice care au fost aduse de apele râului Nipru.
Este greu să se spună cu exactitate când marea va fi complet curățată de consecințele acțiunilor militare din timpul războiului ruso-ucrainean. Despre cum este evaluată astăzi starea Mării Negre după un dezastru de mare amploare a centralei hidroelectrice de la Kahovka povestesc ecologiștii și funcționarii.
Marea Neagră „sub cheie”
Atunci când vorbim despre Marea Neagră, aproape întotdeauna ne amintim de râurile care au conexiune cu ea: Niprul, Dunărea, Nistrul, Bugul de Sud, dar și alte râuri mai mici.
La urma urmei, marea are un caracter semi-închis, ceea ce înseamnă că râurile care se varsă în ea aduc o mulțime de poluanți care intră în apele lor din aproape jumătate din teritoriul Europei și din toată Ucraina.
Însă, în urma atacului terorist comis de Federația Rusă la hidrocentrala Kahovka, împreună cu apa din râul Nipru, tone de apă contaminată au ajuns în Marea Neagră.
Acesta este un „cocktail” de fecale și deșeuri de la întreprinderile agricole, pești și animale moarte, mii de agenți patogeni ai unor boli infecțioase, produse petroliere și substanțe explozive, deșeuri din plastic și de la construcții.
„În acest moment, oamenii de știință nu au posibilitatea de a evalua pe deplin starea Mării Negre. Da, monitorizăm situația din spațiu (observăm scurgeri de petrol prin intermediul imaginilor transmise de sateliți), precum și de pe țărm (știm despre delfini morți și gunoi din datele de monitorizare de coastă), dar, de fapt, nu putem stabili cifre exacte de poluare la această etapă,” – spune biologul marin Maria Pavlovskaya.
Pe lângă dezastrul de la hidrocentrala Kakovka, au existat și vor fi mult mai mulți factori negativi care afectează starea Mării Negre.
De exemplu, furnizarea de combustibil pentru rachete, avioane doborâte, bărci scufundate și nave și muniție depozitată pe ele. Toate acestea sunt substanțe toxice care intră în mare și se depun pe fundul acesteia.
De exemplu, unii compuși de contaminare organică pot dispărea rapid. Metalele toxice și organoclorurile găsite în erbicide și pesticide utilizate în mod obișnuit pe câmpuri pot rămâne în mare mult mai mult timp.
Cum trece Marea Neagră prin „automedicație” – un proces îndelungat
Curățarea mării depinde de mulți factori – volumul și natura poluării, procesele naturale de autocurățare a mării, vremea și eficacitatea măsurilor întreprinse.
Cu toate acestea, există o altă problemă atunci când substanțele toxice se depun pe fundul mării și, ca urmare a furtunilor, ele cad din nou de pe fund în straturi de apă care erau anterior curate. Așa se produce poluarea secundară.
Directorul Centrului Național Ucrainean pentru Ecologie Marină, Viktor Komorin, a declarat că, după ce rușii au aruncat în aer hidrocentrala Kahovka, o cantitate imensă de substanțe toxice – metale, compuși organoclorurate și ulei – a intrat în apa mării.
S-au răspândit parțial în toată Marea Neagră, dar au rămas parțial și în estuarul Nipru-Bug și în Golful Odesa.
„Este necesar să se constate că situația actuală cu poluare a Mării Negre în largul coastei Odessei variază în funcție de condițiile meteorologice. Deci, atunci când vântul bate din estuarul Nipru-Bug spre Golful Odesa, observăm o cantitate mare de substanțe toxice”, explică Komorin.
Și deși marea a devenit din nou mai sărată și mai curată vizual, înseamnă acest lucru că marea și-a revenit?
În acest sens, Victor Komorin spune că furtunile au ajutat foarte mult la spălarea poluării din Zatoka, lângă Odesa (acesta este un sat care este situat geografic parțial pe povârnișul Budatskaya, separând estuarul cu același nume de mare și parțial pe Karolino – povârnișul Budatskaya).
Când sunt furtuni, toate substanțele care s-au așezat anterior pe fund cad din nou în apa mării.
„Situația este mai bună decât am sperat. Apa din regiunea Odessa, din apripiere de Zatoka, se răspândește cel mai mult în toată Marea Neagră.
Doar substanțele toxice rămân în anumite verigi ale lanțului trofic, ceea ce înseamnă că în pești care locuiesc pe fund și în alte animale, precum și suprafața de jos.
Și când, de exemplu, sunt condiții meteorologice de furtună, aceste toxine sunt spălate de pe fundul suprafețelor și ajung din nou în mare, în apă”, notează omul de știință.
Piramida alimentară toxică a Mării Negre, ca urmare a atacului terorist de la hidrocentrala Kakovka
Potrivit lui Komorin, o cantitate imensă de substanțe toxice precum metale, compuși organoclorurați și ulei au intrat în apa mării. Și, întrucât viața locuitorilor marini este direct legată de calitatea apei, substanțele toxice otrăvesc nu numai apa, ci și animalele; ele se pot acumula în corpul lor și pot ajunge la oameni prin mâncare.
substanțele toxice care au intrat în mare au început să se acumuleze în verigile lanțului trofic (un set de relații între diferite grupuri de organisme).
„Am efectuat cercetări asupra locuitorilor Mării Negre – scoici, chefal, rămășițe de delfini care au fost găsite în largul coastei Odessei și am văzut că în unele cazuri concentrațiile acestor substanțe sunt de sute și de mii de ori mai mari decât cele acceptabile,” a spus expertul.
„Nu recomand să mănâncați fructe de mare sau pește prins în largul coastei Odessei, pentru că, din păcate, a acumulat o concentrație mare de substanțe toxice”, a explicat Victor Komorin.
El a adăugat că este încă dificil de făcut predicții cu privire la momentul în care fructele de mare de pe coasta Odessei vor fi comestibile.
Cu toate acestea, ecologistii se pregătesc să trimită analize ale microorganismelor către laboratoarele europene, unde este posibil să se facă o analiză mai amplă a substanțelor toxice, iar apoi să facă previziuni potrivite.
Cum trece Marea Neagră prin „automedicație”. Marea comună, probleme comune
Potrivit lui Victor Komorin, atacul terorist de la hidrocentrala Kahovka a afectat și apele țărilor vecine – Bulgaria, România, Turcia. În special, conform imaginilor din satelit, a existat și o „înflorire” a apei.
De exemplu, în iulie, și, cel mai probabil, motivul pentru aceasta au fost tocmai substanțele toxice care au intrat în Marea Neagră din cauza exploziei barajului.
În plus, peștii care se aflau în Golful Odesa în timpul verii, „căutând” hrană, au acumulat o mulțime de substanțe toxice. Încă nu se poate spune când acest pește va putea fi consumat din nou, deoarece cercetările continuă.
Este de remarcat că Georgia și România verifică constant starea apei din Marea Neagră și nu există exces de poluare documentat.
„Ținând cont de datele imaginilor obținute din satelit, distanța curgerii apei de la Nipru în direcția apelor teritoriale ale României, mișcarea maselor de aer și a curenților marini, temperatura și salinitatea apei, experții au prezis că riscul pentru sănătatea umană și pentru mediu este minim”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria îi asigură pe turiști că marea este curată
„În situațiile care necesită monitorizare precisă a bazinului Mării Negre, în activitatea de monitorizare este inclus Centrul de Management Integrat și Monitorizare a Zonei de Coastă, care funcționează la Școala Superioară Navală (VVMU) din Varna.
În timp real, procesele din Marea Neagră sunt monitorizate și vizualizate și se prevede și direcția de mișcare a poluanților, scurgerilor și petelor”, adaugă Ministerul Ecologiei din Bulgaria.
De asemenea, ministrul Mediului și Apelor, Iulian Popov, a instruit să fie efectuată monitorizarea îmbunătățită a apelor mării de coastă de către Direcție Bazinului „Regiunea Mării Negre” (BDCR) – Varna și de către Agenția Executivă pentru Mediu (EAES), care se desfășoară în trei puncte din apele de coastă ale mării: Durankulak, Shabla și Kaliakra. În același timp, Ministerul Educației și Culturii din Bulgaria a creat trei puncte de monitorizare suplimentare situate în zona de coastă.
Apa de mare este, de asemenea, testată pentru prezența produselor petroliere, metalelor, radionuclizilor și pesticidelor.
Cum trece Marea Neagră prin „automedicație”. Nu există excese
Potrivit biologului Ivan Rusev, apa poluată din Nipru, după ce a intrat în Marea Neagră, s-a scurs în Curentul Rumelian, care începe din estuarul Nipru-Bug și, împreună cu aceasta, a continuat să se deplaseze mai departe în mare. Iar Nistrul și Dunărea împing acest flux în centrul Mării Negre.
Puricii de mare – indicatori de calitate a apei
Imagini unice subacvatice ale Mării Negre la două luni și jumătate după explozia hidrocentralei Kahovka au fost realizate de scafandrul Olexandr Kurakin. Ele arată cum nămolul este absorbit treptat de stufăriș. Furtunile și curenții transportă resturi pe suprafețe mari. Marea a pornit toate mecanismele de apărare posibile.
Cu toate acestea, scafandrul cu experiență a rămas uimit de un fapt ușor diferit.
„La institut am găsit o persoană care procesa mostre. Am fost uimit de numărul de amfipode. Acestea sunt crustacee care trăiesc pe fundul mării. Sunt pur și simplu mii de exemplare incredibile acolo. Se hrănesc în principal cu materie organică, care nu interesează pe nimeni altcineva.
Adică, tradus în limbajul uman, ei mănâncă „excremente”. Aceasta este o dovadă că marea răspunde oricăror influențe externe. Adică trebuie să consumi multă materie organică. Este creat un segment care reciclează totul”, spune Olexandr Kurakin.
Toate detaliile privind creșterea numărului amfipodelor în Marea Neagră au fost explicate de Serghei Kudrenko, cercetător junior la Institutul de Biologie Marină din Odesa.
„Puricii de mare (numiți și amfipode) sunt amfipode, crustacee și, la prima vedere, seamănă cu o versiune mai mică a creveților, regăsindu-se adesea în Ucraina.
Acestea sunt organisme mici, nu mai mult de 2 cm, așa că rar li se acordă atenție. În Marea Neagră există peste 100 de specii. Aproximativ o duzină de specii trăiesc în zona țărmurilor Mării Negre și Azov”, spune cercetătorul.
În plus, puricii de mare reprezintă o verigă foarte importantă în lanțul trofic și în ecologia litoralului mării. Aceștia se hrănesc în principal cu alge care putrezesc pe țărm sau înoată aproape de țărm și mănâncă resturi organice care s-au acumulat în fâșia de coastă.
„Marea Neagră, după atacul terorist de la hidrocentrala Kakovka și intrarea unei cantități semnificative de apă a râului Nipru, „a înflorit”.
Au apărut o mulțime de resturi organice. Iar aceasta este o sursă bună de hrană pentru puricii de mare. Atat pentru cei de la mal, cât și pentru cei din mare. Există ceva de mâncare – se înmulțesc. Ei mănâncă resturi organice și astfel curăță plaja și zona apei”, explică Serghei Kudrenko.
Potrivit acestuia, dacă există amfipode (purici de mare), aceasta înseamnă că apa este curată și nu există poluarea chimică, în timp ce alți indicatori sanitari pot avea abateri de la normă, dar cu siguranță nu există poluare chimică.
Oleksyi Vasiliuk, un angajat al Departamentului de Monitorizare și Conservare a Faunei Sălbatice de la Institutul de Zoologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, numește puricii de mare creaturi unice, care sunt un indicator al calității apei. Prezența amfipodelor într-un anumit spațiu acvatic indică faptul că calitatea apei din acesta este acceptabilă.
„Dacă există amfipode, atunci nu totul este rău cu calitatea apei. Mai mult, filtrează apa atunci când caută ceva comestibil în ea. Se hrănesc cu ceea ce pot filtra. Dacă apa este poluată, nu va fi nimic de mâncat”, a explicat el.
Căluții de mare revin. Despre ce ne spune acest fapt?
Îmbunătățirea calității apei din Marea Neagră este evidențiată și de prezența în apa mării a favoriților tuturor operatorilor subacvatici – căluții de mare. Numărul lor a fost întotdeauna un semn al purității mării. Cu toate acestea, acum sunt mai puțini.
„Se întâmplă ca în timpul unei singure scufundări să întâlnești vreo cinci. De data aceasta, în cel puțin cinci înotări, am văzut doi. Iar colegii noștri de la procuratură au consemnat bucuroși acest fapt”, își împărtășește impresiile despre scufundările subacvatice de anul trecut scafandrul Olexander Kurakin.
La ce să ne așteptăm după încetarea ostilităților?
Încetarea ostilităților va schimba în bine situația din Marea Neagră, dar restaurarea ei poate dura zeci de ani – și acest lucru va fi posibil doar dacă presiunea asupra mediului este redusă.
„Unul dintre cei mai importanți pași este să fie lasată marea să „expire”. Aici ar trebui să se vorbească despre reducerea sau interzicerea metodelor barbare de pescuit, despre construirea de complexe puternice de purificare pe râurile care se varsă în mare, dar și despre îngrijirea zonelor de coastă și despre îmbunătățirea practicilor agricole. Aceasta trebuie să fie o abordare integrată”, comentează biologul marin Maria Pavlovskaya.
Acum este dificil de spus cât de mult poate dura recuperarea, și asta pur și simplu pentru că nu există date despre cât de gravă este situația. Poate că acest lucru va dura un deceniu, așa cum, de exemplu, s-a întâmplat în Golful Persic.
Acolo continuă să se restabilească ecosistemele datorită ecocidului pe care l-a produs Irakul în anii 1990, prin deversarea în apă a mii de tone de produse petroliere.
Dar, poate, există un scenariu cu un proces mai lung de refacere a Mării Negre. Totul depinde de acțiunile coordonate ale tuturor statelor din regiunea Mării Negre pentru a soluționa această problemă.
Materialul a fost elaborat cu participarea CFI, Agence française de développement médias în cadrul programului Yak Vdoma, Bucharest Hub, și susținerea Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Franței
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
