Cum va arăta viitorul cu AUR. Câteva scenarii posibile

Interpretată de sociologi și politologi, evoluția AUR în anii următori depinde în primul rând de prestația celorlalte partide și poate merge pe trei scenarii.

Unul în care PSD și PNL migrează înspre centrul axei valorilor, lăsând extrema pentru AUR, cu riscul ca AUR să se înrădăcineze peste pragul electoral.

Altul, în care PSD și PNL își vor radicaliza discursul pentru a-și recupera electoratul pierdut. „În acest caz, AUR ar putea dispărea”, crede politologul George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 

Și un al treilea, întrevăzut de sociologul Mircea Kivu, în care AUR câștigă tot mai mult teren din marele bazin al adepților teoriilor conspiraționiste și antivacciniste, care este de 65,7 la sută! Firește, spune el, „dacă nu ne trezim!”.

Un sondaj INSCOP, realizat în luna ianuarie arăta o creștere a intenției de vot pentru partidul AUR care a trezit neliniște. Conform rezultatelor, partidul de extremă dreaptă a ajuns la 20,6% din opțiunile electoratului, de la 9% cât a avut la alegerile parlamentare din 2020. Pe primul loc rămâne PSD, în scădere față de lunile anterioare, iar PNL se clasează pe locul trei.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a explicat ascensiunea AUR prin faptul că „certurile dintre partidele coaliției aflate la guvernare pe fondul crizei facturilor la energie le afecteaza în mod direct intenția de vot”. Într-o postare pe o rețea socială, el spunea că tensiunile din coaliţie şi întârzierea oferirii de soluţii la problemele sociale alimentează creşterea AUR în preferinţele românilor.

„Dacă pe zona de securitate militară, din cauza ameninţărilor Rusiei, observăm o creştere foarte puternică a încrederii în NATO, în UE, în Occident, de bun augur pentru moralul naţiunii, problemele sociale şi politice domestice/interne vor alimenta în continuare adeziunea electorală la discursul ultra-populist”, considera Remus Stefureac.

Opiniile analiștilor politici și sociologilor pe această temă nu sunt foarte diferite. Ei atrag atenția că lipsa de viziune și de acțiune  a celorlalte partide favorizează creșterea popularității acestui partid.

Citește și: Florin Zeru (SNSPA): „Doar o guvernare bună a actualei coaliții va conduce la stoparea ascensiunii AUR”

AUR face ceea ce știe, adică multă gălăgie

„Creșterea AUR constatată în sondajele de opinie trebuie pusă în contextul politic din ultimul an. Venim după o jumătate de an marcată de o criză guvernamentală, de un conflict în interiorul PNL, de ruperea unei coaliții în care mulți și-au pus speranța că poate bifa obiective importante (izolarea AUR, izolarea PSD, implementarea unor reforme și proiecte de modernizare), urmate de înființarea unei coaliții de conjunctură, survenită după multe frământări între celelalte partide în afara AUR”, spune George Jiglău, politolog, lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Pe scurt, ultima jumătate de an a accentuat frustrările pe care mulți români le au cu privire la politică, politicieni și partide. 

„În astfel de contexte”, explică Jiglău, „discursuri simple, directe, care vorbesc despre identitate, prind foarte bine, deoarece, chiar dacă nu spune nimic concret, creează un fals sentiment de certitudine în fața incertitudinii provocate de ceilalți. Deci aș spune că performanța AUR e mai degrabă rodul lipsei de performanță a celorlalți. Dar aceasta este o afirmație care se poate face în general cu privire la emergența partidelor populiste.”

Analizând prestația AUR, politologul clujean spune că „AUR face ceea ce știe, adică multă gălăgie. Activitatea din Parlament este subțire în termeni de realizări, în schimb această activitate la firul ierbii, pe care George Simion a cultivat-o încă de la candidatura lui independentă pentru Parlamentul European din 2019, funcționează și asigură vizibilitate și senzația apropierii de oameni. Plus activitatea din online, care a adus multe beneficii și în contextul alegerilor parlamentare din 2020. ”

Mingea e la celelalte partide 

În ceea ce privește perspectivele, George Jiglău spune că e greu de anticipat cât mai poate crește. „Mai degrabă cred că, din nou, e important ce vor face celelalte partide. Încă de la apariția AUR în Parlament am susținut că, în contextul existenței unui partid precum AUR, mingea e la PSD și PNL. Ambele sunt două partide conservatoare, în pericol să piardă electorat în zona aceasta de valori.”

Și atunci întrebarea care se pune este dacă PSD și PNL vor migra înspre centrul axei valorilor, lăsând extrema pentru AUR, cu riscul ca AUR să se înrădăcineze peste pragul electoral. Sau dacă PSD și PNL își vor radicaliza discursul pentru a-și recupera electoratul pierdut.

„În acest caz AUR ar putea dispărea”, crede politologul, „dar ne vom alege cu două partide mari, mai eficiente în a-și implementa ideile, mai conservatoare. Nu știu care dintre cele două scenarii e mai bun sau mai rău, dar cred că și PSD, și PNL au încă o dimensiune europeană care le face mai sensibile atunci când li se atrage atenția asupra unor derapaje.”

„Ce pot spune acum, la început de 2022, cu încă doi ani înainte de a intra în sezonul electoral 2024, este că PSD și PNL par să meargă mai degrabă înspre a doua variantă, aș spune mai ales PNL. 

Mi-e greu să înaintez procente, dar pot spune cu un grad ridicat de certitudine că în rândul electoratului român există încă mult spațiu pentru ca discursuri precum cel promovat de AUR să aducă beneficii electorale. În următorii doi ani vom vedea dacă AUR va fi vehiculul acestor idei pe termen mediu sau nu”, conchide el.  

Citește și: România a mai avut „liste negre” cu jurnaliști și în interbelic. Nu s-au terminat bine

Un amalgam de mesaje contradictorii prin galeriile de fotbal, cultele religioase 

Sociologul Mircea Kivu constată că AUR se adresează unui bazin electoral în creștere – cel al oamenilor care se simt abandonați de clasa politică. „Sunt oameni nesofisticați, din zone rurale sau orașe mici, nevoiți să emigreze sau să-și vadă copiii emigrând pentru a-și asigura un nivel de trai cât de cât decent.”  

„Folosesc un amalgam, pe alocuri contradictoriu, de mesaje ușor de înțeles: oculta mondială, corupția politicienilor, superioritatea românilor în raport cu alte popoare, unirea cu Basarabia, «colonizarea» României, întâietatea credinței fața de știință”, explică el discursul AUR.

De fapt, subliniază Mircea Kivu, numitorul comun al mesajelor stă în exploatarea frustrărilor. „AUR se bazează pe o comunicare „la firul ierbii” cu electoratul-țintă, fie mergând în zonele evitate de ceilalți politicieni – l-ați văzut pe Simion cum a bătut țara în ianuarie, în timp ce ceilalți se bucurau de binemeritata vacanță parlamentară? – fie utilizând mediile de comunicare directă (WhatsApp). Acest tip de comunicare are avantajul că evită confruntarea cu argumentele adversarului.”

Sociologul Kivu atrage atenția asupra mesajelor și mijloacelor de comunicare ale acestui partid: „Folosesc cu eficiență rețelele pre-existente: galeriile de fotbal, cultele religioase. Nu se angajează în bătălii pe care nu le pot câștiga, dar sunt mereu în ofensivă, fac permanent să se vorbească despre ei.

N-o să-i vedeți propunând o soluție, cât de fantezistă, pentru stoparea creșterii în cascadă a prețurilor, cel mult vor acuza oculta mondială. În schimb, atunci când au simțit că poziția partidelor «mainstream» e șubredă, au atacat violent certificatul verde – și au câștigat, deși în Parlament dețin mai puțin de 10% din voturi.” 

Pe de altă parte, mai spune el, AUR beneficiază de eliberarea unui incredibil culoar pe scena politică. „După intrarea PSD la guvernare, cei 43 de parlamentari AUR au rămas singurii reprezentanți ai Opoziției – căci USR a intrat în hibernare și nu mai prezintă semne vitale, în afara unor conflicte interne lipsite de sens. Deci da, «viitor de AUR…» am putea avea.  Dacă nu ne trezim!”

Citește și: Propaganda îi pregătește pe români pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina. Mesaje care-i întorc împotriva Kievului

Partidele democratice nu reușesc să fie solidare în fața pericolului reprezentat de AUR

În acest climat decepționant au existat, totuși, trei semne de normalitate, consideră politologul Cristian Preda într-un articol din Revista 22.

Primul a venit din exterior, spune el, când „suveraniștii” europeni l-au dat afară din sală pe George Simion, copreședintele AUR, care s-a dus acolo neinvitat și a mințit în legătură cu semnarea unei declarații comune.

„N-a fost singura «lepădare» de AUR. O alta – la fel de dureroasă pentru acești aventurieri politici radicali – a venit din partea purtătorului de cuvânt al BOR. Acesta a reacționat la speculațiile privind „cripto-alianțe ale unei formațiuni politice și grupuscule «ortodoxe» cu Biserica”. Extremiștii au fost invitați să respecte distincția dintre Împărăția Cerurilor și cea a lui Cezar, întrucât – spune comunicatul BOR – „asocierea nătângă a religiei cu politica a făcut deja prea multe victime”, spune Preda în articolul menționat.

Un al treilea gest de delimitare a venit de la Academie. Mai precis, de la președintele acesteia.

„Numele lui I.A. Pop a fost de mai multe ori asociat cu AUR sau cu G. Simion. În ultimele zile, istoricul clujean a fost înfățișat de către deputatul C. Târziu ca potrivit pentru președinția de onoare a AUR. Acesta polemiza astfel cu colegul său G. Simion, care anunțase că-l susține pentru respectiva poziție pe un anumit C. Georgescu, un admirator al mareșalului Antonescu, ca și al lui C. Zelea-Codreanu. Președintele Academiei a simțit nevoia să reacționeze și să clarifice că nu aspiră la o carieră în vreun partid”, explică Cristian Preda reacțiile recente față de acest partid.

Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHub, Report.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.