Cum văd specialiștii și societatea civilă rezultatele alegerilor. Duminică au avut loc atât alegerile locale, cât și cele europarlamentare.
Claudiu Tufiș, conferențiar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București, a făcut o analiză a voturilor venite din diaspora. Acesta arată că în acest an, prezența la vot a fost mai scăzută, comparativ cu alegerile din 2019.
„Prima observație este legată de participarea foarte redusă la vot. Dacă în 2019 au votat 379.466 de români în 441 de secții de votare, ieri, cu 915 secții de votare deschise, au venit la urne 209.333 de români. Astfel, participarea la europarlamentare în 2024 în diaspora a fost de doar 55% din cea din 2019”.
Țările cu cei mai mulți votanți
Acesta a postat și o listă a țărilor cu cele mai multe voturi:
„1. Moldova – 54695 voturi (+46% față de 2019)
2. UK – 30220 voturi (-34%)
3. Italia – 23930 voturi (-70%)
4. Germania – 23522 voturi (-38%)
5. Spania – 19904 voturi (-64%)
6. Franța – 9214 voturi (-60%)
7. Belgia – 8901 voturi (-35%)
8. Austria – 6646 voturi (-45%)
9. Olanda – 6565 voturi (+16%)
10. Alte 85 țări (<3000 voturi) – 24249 voturi”
În urma acestor date, Claudiu Tufiș arată că în Republica Moldov s-a înregistrat o creștere de 50% a numărului de voturi, dacă ne uităm la anul 2019.
„Se remarcă o creștere de aproape 50% a voturilor din Republica Moldova. Olanda este a doua țară din rândul celor cu mai mult de 5000 de votanți în care s-a înregistrat o creștere a numărului de voturi, de 16%. Pentru toate celelalte șapte țări din top, în 2024 au votat mai puțini români decât în 2019. Scăderile cele mai mari au fost în țările în care trăiesc cei mai mulți români: 70% scădere în Italia și 64% scădere în Spania”.
Citește și: Cătălin Drulă a demisionat. Va convoca alegeri pentru funcția de președinte al USR
Moldova- influențată puternic de jocul politic din România.
Prin urmare, Tufiș trage trei concluzii principale legate de aceste alegeri. Prima dintre ele se referă la modul în care activitățile politice din România au impact în Moldova. Cea de-a doua tratează rezultatele din Olanda și Belgia, în timp ce a treia vorbește despre demobilizarea bazată pe dezamăgirea cauzată de PSD și PNL.
„Mie aceste rezultate mi se par remarcabile și ele par să sugereze trei direcții:
1. Moldova e de sine stătătoare, e influențată puternic de jocul politic din România.
2. Olanda și Belgia sunt diferite prin românii care trăiesc acolo: în Olanda probabil vorbim de foarte mulți studenți, ceea ce explică Ștefănuță + REPER, în timp ce în Belgia vorbim probabil de foarte mulți români care lucrează în instituțiile UE, ceea ce explică REPER.
3. În restul țărilor cel mai probabil este vorba de o demobilizare bazată pe dezamăgire: PSD și PNL, candidând împreună au trădat o parte din ambele electorate, în timp ce USR și REPER, prin toată istoria comună din ultimii ani, au dezamăgit mulți dintre votanții lor de acum cinci ani”.
AUR/SOS sub așteptări
Ciprian Cucu, lector la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia, a analizat rezultatele de la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Acesta scrie că numărul de voturi sub așteptări obținute de AUR și SOS sunt un semn bun.
„1. AUR/SOS sub așteptări e vestea cea mai bună. Cum ziceam, e posibil ca românii să se plictisit de scandal. 19-20% pare să fie plaja maximă a „suveraniștilor”.”
Ciprian Cucu spune că în aceste alegeri, românii au ales omul și nu un partid în sine, dar și că scorurile obținute de ADU și REPER sunt o dezamăgire.
„2. Rezultatele excelente din București (N. Dan), Timișoara sau Ploiești arată că românii aleg omul nu partidul, când au un om care se diferențiază suficient de restul.
3. Rezultatele ADU & REPER sunt dezamăgitoare. Românii au respins extremismul AUR/SOS, dar s-au îndreptat spre rețele, nepotism, corupție (PNL/PSD), pentru că alternativa nu a convins (veșnica „toți sunt la fel”)”.
Alegerile sunt emoționale
Acesta mai susține că procentul scăzut obținut de USR și ADU nu poate să fie atribuit exclusiv liderilor acestor grupări.
„5. Toată lumea atacă conducerea USR/ADU pentru rezultatul slab, dar faptul că REPER n-a făcut pragul arată că nu e așa simplu, nu putem presupune că fără Drulă / Barna acolo, USR ar fi ajuns în mod magic la 20%. Cum ziceam, alegerile sunt emoționale, partidele de opoziție au nevoie de lideri și o campanie care să inspire, să creeze hype, să dea încredere oamenilor că merită.
6. E ușor de spus că USR are nevoie de altă conducere, e mai greu de găsit conducerea aia. Mulți oameni cunoscuți din USR au plecat și e deja târziu să cauți un prezidențiabil nou (Drulă încă are problema notorietății deși e de ceva timp promovat). Singurul care ar putea aduce energia necesară ar fi Fritz, dar nu-s convins că românii sunt pregătiți pentru un „străin”. În plus, l-aș vedea pe Fritz țintind la o funcție națională abia în ciclul electoral următor, acum mai are treabă la Timișoara”.
Geoană e ca și ales
„8. Problema cea mai mare este că „bula reformistă” e complet fragmentată, atât politic, cât și ca electorat.
USR, REPER, Polițeanu, Ștefănuță, Nicușor Dan și alții, toți vin din aceeași bulă dar au apucat pe căi distincte și pare complicat să se (re)unească.
În lipsa unei asemenea uniuni, nu vor reuși să construiască o opoziție suficientă în parlamentul României și nici să aibă vreo șansă la prezidențiale. Doar că dacă „reformismul” îi unește, vedem că îi desparte nu doar conflictul privind conducerea partidului ci și poziția politică – REPER și Nicu Ștefănuță ușor spre stânga, USR insistă că e ușor la dreapta, Nicușor Dan e mai degrabă conservator social (deși reformist pe anumite subiecte) etc”, mai scrie acesta.
Legat de alegerile președențiale, Ciprian Cucu îl vede câștigător pe Mircea Geoană.
„9. Dacă se hotărăște să candideze, Geoană e ca și ales. Cu PSD/PNL având candidați proprii și ADU/USR/REPER loviți de rezultatul slab, calea e deschisă”.
Situația PNL și ADU
Sociologul Barbu Mateescu a analizat și el rezultatele de la aceste alegeri, în special ceea ce au făcut PNL și ADU.
„Situația PNL și ADU e diametral opusă aproape până la perfecțiune.
În alegerile pentru Parlamentul European, în măsura în care se poate măsura așa ceva la Alianța PSD+PNL, PNL a performat bine. ADU slab. La votul pentru consilii județene asemenea”.
Sociologul mai arată că PNL nu a avut șanse în alegerile unde s-a confruntat direct cu PSD, dar și că primăriile câștigate au fost tot sprijinul social democraților.
„La primării PNL a fost dat cu capul de pereți, pierzând Suceava, Deva, Baia Mare, Ploiești etc etc etc și de altfel cam toate localitățile în care s-a luptat în mod autentic cu PSD. În Arad Bibarț a luat sub 30% iar Chirica și Boc cele mai slabe scoruri din ultimul deceniu. Victoriile semnificative ale PNL (Scripcaru și Tuță dacă se confirmă) au venit doar cu susținerea explicită a PSD. Nici măcar asta n-a fost suficientă la Timișoara. Prin contrast, majoritatea primarilor USR/ADU au rezistat alianțelor PSD+PNL și au ieșit întăriți din scrutin”.
Acesta mai scrie că PNL a eșuat cu Burduja, în timp ce Nicușor Dan, pe care-l încadrează la ADU, a avut o victorie clară.
„La București PNL s-a făcut de râs cu Burduja, Nicușor Dan strălucind. (Îl pun la ADU pentru că, desigur, PNL nu l-a susținut. Deci nu e la PNL 🙂 ). Situația s-a reflectat și la consiliul municipal.
Pe baza datelor mai detaliate aferente exit poll-urilor PNL are un scor practic egal indiferent de vârsta sau educația votantului, ADU stând extrem de diferit din acest punct de vedere”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
