Rejudecarea dosarului asasinării disidentului Gheorghe Ursu, respinsă de Curtea de Apel București

Rejudecarea dosarului asasinării disidentului Gheorghe Ursu, respinsă de Curtea de Apel București. Instanța, prin judecătorul Cătălin Mircea Pavel, a respins cererea de revizuire a deciziei prin care au fost achitați Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la instanța supremă.

„În temeiul art. 459 alin. (5) C.pr.pen. respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul General şi de revizuentele-părţi civile Ursu Andrei Horia şi Ursu Ștefan Olga împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei”, se arată în decizia CAB.

În noiembrie anul trecut, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie 2023.

Magistraţii și urmașii lui Ursu cereau atunci rejudecarea şi condamnarea lor pentru tratamente neomenoase.

Citește și: De ce a câștigat România procesul Roșia Montană. Motivarea tribunalului de la Washington

Probe noi, ignorate

În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, după ce au primit noi date de la CNSAS, precum şi materialul documentar întocmit de IICCMER.

„Totodată, în vederea documentării imparţiale şi competente a realităţilor regimului comunist, cu precădere în ceea ce priveşte funcţionarea aparatului de represiune a acestuia, dar şi a celorlalte instituţii ale regimului, PÎCCJ a solicitat acordarea sprijinului ştiinţific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenţie guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.

Astfel, la data de 20 octombrie 2023, a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989”, preciza atunci Ministerul Public.

Rejudecarea dosarului asasinării disidentului Gheorghe Ursu, la presiunea societății civile

Dosarul îi vizează pe cei doi foşti ofiţeri de Securitate, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat până la moarte pe disidentul Gheorghe Ursu.

De profesie inginer constructor, Gheorghe Ursu a fost omorât în bătăi după ce făcut publică una dintre cele mai monstruoase decizii luate de Ceauşescu: cea de sistare a consolidării blocurilor avariate de cutremurul din ’77 pentru ca banii să fie alocaţi construirii faraonicei Case a Poporului.

Foştii securişti acuzaţi de procurori de maltratarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi definitiv, pe 27 iulie 2023, de judecătorii Curţii Supreme.

Motivarea a fost una scandaloasă, care prelua narativele fostei Securităţi. Judecătorii terfeleau imaginea lui Ursu punându-i la îndoială calitatea de disident şi afirmau că nu a existat o relaţie de adversitate între Securitate şi poporul român în anii ’70-’80.

Citește și Parchetul General nu-i interesat de procedura de confiscare a camioanelor care transportă lemn ilegal

Redeschiderea dosarului uciderii disidentului Gheorghe Ursu

Sub presiunea societăţii civile care a condamnat dur atât achitarea, cât şi motivarea ei, Parchetul General a cerut revizuirea deciziei de achitare.

Familia lui Ursu a depus o solicitare similară. Instanţa urma să se pronunţe astăzi pe cele două cereri. Judecătorul de caz, Pavel Mircea Cătălin, a dispus însă o amânare, până în data de 5 aprilie.

Aceasta este cea de a treia amânare în acest dosar. Prima a avut loc în data de 21. 02. 2024, la cererea avocaţilor celor doi securişti care au invocat un protest al baroului Bucureşti.

Ulterior, pe 6 martie, instanţa a ascultat ambele părţi dar nu a luat o decizie ci a rămas în pronunţare pentru 15 zile. Pe 21 martie, decizia a fost amânată din nou pentru alte 15 zile.

Toate şedinţele în care s-a dezbătut acest caz au fost cu uşile închise, în cameră de consiliu, presa fiind invitată să părăsească sala.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!