Curtea de Apel București a ridicat sechestrul pus în 2012 de DNA pe conturile și bunurile firmelor controlate de milionarul Puiu Popoviciu, judecat pentru fapte de corupție în dosarul Băneasa.
Decizia a fost luată chiar de șefa instanței, judecătoarea Liliana Arsenie.
„Constată încetate de drept măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa din 23.08.2012 emisă în dosarul de urmărire penală nr. 206/P/2006 faţă de persoanele responsabile civilmente Băneasa Investments SA, respectiv Băneasa Business & Technology Park SA.
Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru persoanele responsabile civilmente”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Formularea din încheiere este greșită.
„Dreptul de contestație nu e de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru persoanele responsabile civilmente (care sunt părți responsabile civilmente, de altfel), ci este de la comunicare pentru toți, inclusiv pentru procuror.
Decizia a fost luată, cel mai probabil, pe motiv că nu au fost verificate măsurile preventive în latură civilă, asta după ce a apărut articolul 250 indice 2 din CPP. Este de notorietate faptul că dacă nu respecți termenul de verificare, sancțiunea nu este încetarea de drept a măsurilor asiguratorii”, ne-a declarat un judecător.
CAB a anulat și două hotărâri de Guvern
Decizia de ieri a Curții de Apel București vine după ce, în iunie anul trecut, o altă judecătoare de la Curtea de Apel București, Ionela Tudor, a decis să anuleze două Hotărâri de Guvern (HG) date în urmă cu 25 de ani care stabileau că terenurile Universității Agronomice din Băneasa fac parte din domeniul public al statului. Decizia nu este definitivă, termenul stabilit de instanța supremă fiind pe 4 aprilie.
Judecătoarea Tudor a stabilit, în iunie anul trecut, că terenul de 226 hectare pe care Popoviciu l-a obținut printr-o asociere controversată că nu aparținea statului, ci era în proprietatea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMVB).
În motivarea deciziei, ea susține că „verificând situaţia juridică a imobilului în discuţie, Curtea constată că până la acest moment, singurele acte normative care îl includ în patrimoniul statului sunt H.G. nr. 517/1999 şi H.G. nr. 776/1999 privind modificarea şi completarea HG nr. 517/1999”, se arată în motivarea instanței.
Nevoia de stabilitate politică
Tot în 2022, Ionela Tudor a motivat prin nevoia de stabilitate politică a țării controversata decizie de stopare a analizei doctoratului deținut de fostul premier Nicolae Ciucă.
„Generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului n.r.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.
De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României”, se arată în motivarea instanței citată de G4media.
După câteva luni, Tudor era numită șefă a unei secții noi de la Curtea de Apel București, în condițiile în care avea o vechime de doar 4 luni în instanță.
În prezent, dosarul Ferma Băneasa este rejudecat chiar de șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie.
Martori necredibili
La termenul de joi, Arsenie a aprobat depunerea de către inculpații din dosar a „declaraţiilor notariale date de Tilincă Petre Daniel, Ticu Elena, Şpan Remus Vasile, precum şi facturile fiscale şi anexele acestora având ca obiect achiziţionarea produselor remise cu titlu de mită, declaraţia notarială a numitului Şerban Ilie Cornel, decizia (2021) EWHC 1584 din data de 11.06.2021 pronunţată de The Hight Court of Justice din Marea Britanie în dosarul CO/2793/2019”.
De asemenea, vor fi audiați ca martori Petru Daniel Pitcovici și Ilie Cornel Șerban, foști inculpați în dosar.
În dosarul Băneasa, revizuirea a fost acceptată doar în cazul lui Puiu Popoviciu. Astfel, în rejudecare, el i-a propus ca martori pe Pitcovici și Șerban, inculpați condamnați definitiv deja în primul proces.
Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a primit pe 2 august 2017 o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul „Băneasa”. El a plecat din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române au încercat fără succes să îl extrădeze.
Curtea de Apel București a ridicat sechestrul. Anularea pedepsei
În mai 2023, tot Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea executării pedepsei de 7 ani de închisoare și rejudecarea procesului omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat în 2017 pentru fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare în nordul Capitalei.
Instanţa i-a admis în principiu lui Puiu Popoviciu o cerere de revizuire, a suspendat executarea pedepsei şi a dispus rejudecarea speței.
Decizia a fost luată de judecătoarea Adriana Pencea care l-a eliberat în 2021 pe Liviu Dragnea din închisoare. Pe atunci, Pencea era președinta Tribunalului Giurgiu și promovată la Curtea de Apel București între timp.
Teren subevaluat de 150 de ori
Pe 21 decembrie 2012, DNA anunța trimiterea în judecată a 11 persoane, printre care și Puiu Popoviciu.
Procurorii susțin că în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, fost rector al USAMV, „beneficiind de sprijinul interesat al inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu Gabriel Aurel.
În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat.
În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale”, arată DNA.
Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei.
Curtea de Apel București a ridicat sechestrul. Ministerul de Finanțe vrea terenul înapoi
Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A. și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru.
Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în numele statului român, solicitând revenirea terenului în suprafață de 224 ha, în proprietatea publică a statului.
„În vederea recuperării prejudiciului cauzat, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile imobile aparținând inculpaților Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel-Aurel, Diaconescu Ștefan, Bejenaru Andrei Mihai, Toader Gabriel-Răzvan, Minea Lizeta și Petrulian Gheorghe”, mai arată DNA.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
