Și Curtea de Apel Craiova intenționează să aplice decizia CJUE care desființează prescripția faptelor

Și Curtea de Apel Craiova intenționează să aplice decizia CJUE privind întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale într-un dosar care are ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.

Pe 7 martie, Curtea de Apel Craiova a amânat procesul în care este judecat Sorinel Duducea, „regele asfaltului” din Mehedinţi, „pentru a se pregăti apărarea cu privire la posibila incidenţă în cauză a Hotărârii CJUE pronunţată în cauza C -107/23, respectiv a Ordonanţei CJUE pronunţată în cauza C-75/23”, se arată pe portalul instanțelor de judecată.  

În aprilie 2023, tribunalul Mehedinți a decis încetarea procesului penal în cazul tuturor inculpaților pe motiv că faptele s-au prescris ca urmare a unor decizii ale CCR si ÎCCJ.

Restituiri ilegale de TVA

Anchetatorii susțin că inculpații au înșelat statul prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor facturi fiscale aferente unor operaţiuni comerciale fictive, în cuantum de peste 29.000.000 de lei, pentru care au dedus în mod ilegal TVA şi au diminuat impozitul pe profit. Faptele s-au petrecut în 2013.

Acum, gruparea lui Duducea speră să scape de acuzații și invocă deciziile Curții Constituționale și ale instanței supreme privind prescripția faptelor.

Sorinel Duducea a fost trimis în judecată și de DNA după ce a dat mită unui procuror. A fost achitat în 2018 după ce nu s-a putut dovedi că el a fost cel care a plătit magistratul.

Citește și: Trolling la nivel înalt. Nehammer i-a răspuns lui Ciolacu după ce premierul PSD a declarat că „să vedem ce mesaj dă după discuția cu mine” (Aktual24)

Alte instanțe au aplicat decizia CJUE

PRESShub a arătat că mai multe instanțe importante din țară au început să aplice hotărârea CJUE privind prescrierea faptelor penale din România. Astfel, după Curțile de Apel Timișoara și Brașov, a instanței supreme, a venit rândul Curții de Apel Craiova să recunoască supremația dreptului european în detrimentul normelor interne.

Hotărârea CJUE invocată arată că deciziile CCR din 2018 şi 2022 privind prescripţia nu se pot aplica reatroactiv pe principiul legii penale mai favorabile. Argumentație care este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar a celor de fraudă cu bani europeni.

Și Curtea de Apel Craiova intenționează să aplice decizia CJUE

Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg a stabilit, pe 9 ianuarie, că instanțele naționale sunt obligate „să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principal aplicării retroactive a legii penale mai favorabile”.

Tradusă, hotărârea spune că deciziile Curții Constituționale din România (CCR) privind prescripția se aplică și în dosarele de corupție, însă nu se aplică decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care prevede extinderea perioadei în care dosarele se prescriu mai repede, în baza principiului legii penale mai favorabile.

Hotărârea CJUE a fost luată în urma sesizării depuse de Curtea de Apel Brașov într-un dosar DNA ce privea acuzațiile de luare de mită, abuz în serviciu și trafic de influență.

Prin decizia din 9 ianuarie, CJUE a decis că reducerea termenului de prescriere decisă de CCR se aplică și în dosarele de corupție, dar doar pentru perioada 2018-2022, nu și pentru perioada 2014 – 2018, așa cum interpretase legea ÎCCJ.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanțele din România „sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescriptie a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”.

Citește și: CJUE a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție

Urmăriți PressHUB și pe Google News!