Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat vineri că a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru crime de război din cauza acuzațiilor privind implicarii în răpiri de copii din Ucraina.
Curtea a menționat, într-o declarație, că Putin „este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal a populației (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”.
De asemenea, CPI a emis vineri un mandat de arestare a Mariei Alekseyevna Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului din Biroul Președintelui Federației Ruse, pe baza unor acuzații similare.
Președintele instanței, Piotr Hofmanski, a arătat că, deși judecătorii CPI au emis mandatele, va reveni comunității internaționale să le pună în aplicare. Instanța nu are forță de poliție proprie pentru executarea mandatelor.
„„CPI își face partea de muncă ca instanță de judecată. Judecătorii au emis mandate de arestare. Execuția depinde de cooperarea internațională.”
Un posibil proces al unor cetățeni ruși la CPI rămâne deocamdată îndepărtat, deoarece Moscova nu recunoaște jurisdicția curții – o poziție reafirmată la începutul acestei săptămâni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și nu își extrădează cetățenii.
Nici Ucraina nu este membră a curții, dar a acordat jurisdicție CPI asupra teritoriului său, iar procurorul ICC Karim Khan a vizitat de patru ori de la deschiderea unei anchete în urmă cu un an.
Există motive temeinice să credem că Putin este vinovat
Curtea Penală Internațională a menționat că în camera sa preliminară a constatat că există „motive rezonabile să creadă că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciu. a copiilor ucraineni”.
Declarația instanței spune că „există motive rezonabile să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală” pentru răpirile de copii „pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (și) pentru neexercitarea controlului de către acesta în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au comis actele.”
Joi, o anchetă susținută de ONU a citat atacurile rusești împotriva civililor din Ucraina, inclusiv tortura sistematică și uciderea în regiunile ocupate, printre potențiale probleme care constituie crime de război și posibil crime împotriva umanității.
Ancheta amplă a constatat, de asemenea, crime comise împotriva ucrainenilor pe teritoriul Rusiei, inclusiv copii ucraineni deportați, care au fost împiedicați să se reîntâlnească cu familiile lor, un sistem de „filtrare” care vizează identificarea ucrainenilor pentru detenție și tortura și condițiile de detenție inumane.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
