Cutremurul de 4,7 pe Richter s-a produs sâmbătă, la ora 23:47, în județul Arad, resimțindu-se puternic și în Cluj, potrivit informațiilor INCDFP (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului).
Seismul a avut loc la adâncimea de cinci kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 59 km de Arad, 68 km vest de Deva, 72 km vest de Hunedoara, 77 km nord de Reşiţa. În acest an, cea mai puternică mişcare tectonică, de magnitudine 4,3, a avut loc în judeţul Vrancea, în data de 15 ianuarie, la o adâncime de 74 de kilometri.
2023, anul seismelor
Din februarie 2023, cu excepția lunii aprilie, fiecare lună a anului trecut a fost marcată de seisme cu magnitudinea peste 4. Cel mai puternic cutremur a fost cel din 14 februarie 2023, din județul Gorj, de 5,7 pe scara Richter.
13 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu. Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter. Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la 104 km sud-vest de Sibiu.
În urma cuteremului puternic din Gorj, reprezentanții Institutului pentru Fizica Pământului declarau că nu există motive de îngrijorare, iar seismul din România nu ar fi avut legătură cu cutremurele din Turcia. La distanță de o zi, în 14 februarie 2024, România era zguduită de unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate, de 5,7 pe scara Richter, care s-a resimțit puternic în Cluj. În urma acestuia, o serie de localități au înregistrat pagube. Cuprinși de panică, oamenii au sunat la 112 pentru ajutor.
Nu doar zona Vrancei este împânzită de cutremure
Ulterior, un nou val de replici ale cutremurului cu magnitudinea 5,7 din judeţul Gorj s-au înregistrat pe toată durata nopţii de marţi spre miercuri (14-15 februarie), majoritatea fiind de intensitate mică.
„Da, ne-am obișnuit cu zona Vrancei, însă aceasta nu înseamnă că pe teritoriul României nu există și alte focare potențiale de cutremure, iar Oltenia are un astfel de potențial. Așa cum există și în Banat astfel de surse generatoare de cutremure, sunt «cutremurele bănățene» care, sigur, sunt mult mai rare și de mai mică intensitate decât cele vrâncene, care sunt mai adânci. Însă, la un număr de ani, se fac resimțite și acestea, astfel încât nu trebuie să fim surprinși din cale afară. Iar faptul că se resimt până la Cluj, aceasta se înscrie în logica transmisivității în rocile care alcătuiesc teritoriul României, pentru că odată pornită o vibrație, poate să parcurgă zeci sau chiar sute de kilometri până se stinge”, explica în februarie 2023 pentru monitorulcj.ro profesorul geolog inginer Vlad Codrea, director de cercetare la Institutul Star al UBB.
Continuarea, în Monitoruldecluj.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Monitorul de Cluj)
