Cutremurul de pe burse, avertisment sau panică nejustificată? Ce prevăd analiștii. Săptămâna aceasta a debutat cu un cutremur pe piețele bursiere din Asia și SUA, generând panică printre investitori și teama că va urma o nouă criză economică mondială.
Analiștii economici vorbesc despre trei cauze principale:
- Întărirea yenului japonez
- Situația tensionată din Israel
- Rezultatele dezamăgitoare privind piața muncii din SUA
Criza a debutat încă de vinerea trecută, iar cuvântul-cheie a fost panica.
Investitorii s-au temut de căderea piețelor și au făcut mari rezerve de lichidități. Exemplul cel mai elocvent este miliardarul Warren Buffet.
Citește și: Vila lui Sorin Oprescu din Primăverii a fost confiscată de stat
Buffet este considerat un geniu financiar, iar mulți îi studiază mișcările și îl urmează. El a vândut mare parte din acțiunile Apple pe care le deținea, adunând în numerar 277 de miliarde de dolari.
„Investitorii s-au gândit:«Știe Warren Buffet ceva, de stă pe atâta cash!». Și atunci s-au panicat. Buffet e atât de bun încât piețele îl urmează”, subliniază analistul economic Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al CFA – organizația profesioniștilor în investiții din România.
Nivelul de panică a fost al treilea ca intensitate, după criza din 2008 și criza Corona, estimează acesta.
Prima pagină a presei din întreaga lume a ținut-o însă căderea bursei din Japonia, unde acțiunile s-au prăbușit cu peste 12%, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi.
Miercurea trecută, Japonia a majorat rata dobânzii de referință și a prezentat un program de reducere a programului său de cumpărare de obligațiuni. Yenul s-a apreciat rapid, ducând la prăbușirea unui model de afaceri, arată analistul economic Lidia Moise.
„Japonia a ridicat dobânda de politică monetară la cel mai mare nivel din ultimii 15 ani, ceea ce a întărit yenul.
În istoria recentă, yenul era cea mai ieftină monedă și a fost instrumentul ideal de operațiuni de tip “carry trade” – adică acele strategii de investiție în care un investitor împrumută bani într-o monedă cu o rată a dobânzii scăzută și investește fie într-o altă monedă, care oferă o dobândă mai mare, fie într-un alt instrument financiar cu randament profitabil.
Șocul abandonării de către Banca Japoniei a politicii monetare laxe, care a inclus chiar opt ani de rate negative ale dobânzii, a surprins investitorii”, a afirmat acesta.
Analistul economic a explicat cum funcționau concret afacerile cu yeni japonezi, bazate pe împrumuturi ieftine.
„Pâna în acest an, investitorii se împrumutau în yeni japonezi plătind 0% dobândă. Cu ei cumparau dolari americani, câștigând 5,5%, minus costurile aplicabile tranzacțiilor. Apoi, ei foloseau dolarii americani astfel procurați pentru a finanța investiții cu un randament mai mare, cum ar fi obligațiunile turcești, românești sau mexicane”.
Activele de refugiu ale acestor investitori au devenit francii elvețieni și titlurile de trezorerie americane.
A doua cauză indicată de analiști este situația tensionată din Orientul Mijlociu, teama că în orice moment ar putea izbucni un război între Iran și Israel.
Pericolul nu a trecut. De fapt, posibilitatea unor conflicte armate este mai mare ca oricând.
„Asistăm la o avalanșă de crize suprapuse, de tensiuni geopolitice acute, de o intensitate nemaivăzută de la Al Doilea Razboi Mondial încoace și deun val de incertitudine care aruncă o perdea de fum peste estimările privind viitorul economic”, crede Lidia Moise.
Al treilea element care a amplificat panica de pe burse a fost un raport defavorabil din iulie privind locurile de muncă în SUA. S-a vorbit chiar despre o iminentă recesiune.
Indicele privind șomajul în SUA este un element definitoriu pentru acest gen de criză. Analiștii spun că fluctuația șomajului cu mai mult de 5% este un indiciu privind o viitoare criză. Prin urmare, băncile naționale iau măsuri preventive jonglând cu dobânda de referință, ceea ce are un impact major asupra piețelor financiare.
Piețele au reacționat, pariind că în septembrie FED va reduce ratele dobânzilor, de la 25 la 50 de puncte de bază.
Indicele S&P500, care reflectă evoluția primelor 500 de companii americane, a scăzut cu 5%, iar NASDAQ, cea mai mare bursă americană – cu 6%.
Deruta s-a transferat și pe platformele de tranzacționare a criptomonedelor, iar bitcoinul a scăzut și el cu 13% față de ziua anterioară. Chiar și aurul a scăzut cu 2%, cu toate că el este cunoscut ca refugiu în vremuri de criză.
Următoarele statistici de pe piața muncii din SUA s-au mai îmbunătățit, iar bursele globale și-au revenit treptat, până la mijlocul săptămânii. Teama unei recesiuni persistă însă.
„Când se întâmplă așa ceva, bursa nu mai revine la loc imediat. Sau piețele. Panica generează o modificare de comportament, cel puțin temporară.
Eu văd și consumatorul și investitorul devenind mult mai prudenți în perioada următoare. Și chiar episodul ăsta de panică poate să ducă la recesiune.
Pentru că devin mai prudenți oamenii și nu mai cheltuie atât de mult”, explică Adrian Codîrlașu.
Ce învățăminte tragem din ceea ce s-a întâmplat?
„Este un element de atenționare, care a arătat că poate să intervină oricând așa ceva.Atenția trebuie mărită pentru că nu există o garanție că inflația va ajunge la un element de stabilizare.
Pe de altă parte, nu există nici o părere precisă a unor importante instituții financiare internaționale în legătură cu dobânda. Banca Europeană are o părere, FED -ul are altă părere cu privire la manevrarea dobânzii”, arată analistul Mircea Coșea.
Cum poate afecta o asemenea criză economia românească?
Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri, reducerea dobânzii-cheie de la 6,75% la 6,50% pe an, începând cu data de 8 august.
Ca efect, vor scădea dobânzile plătite de români la creditele în lei. Reducerea dobânzii a intervenit ca efect al scăderii inflației, de la prognoza de 5,12% la 4,94% în iunie, susține BNR.
În România, direct afectată este piața de capital. Totuși, impactul este mai redus ca în alte state, deoarece țara noastră nu are multe societăți care se finanțează direct din piața de capital.
În schimb, țara noastră se va împrumuta mai scump de pe piețele externe.
„Dacă vor crește costurile asociate împrumuturilor statului, atunci deficitul va primi o lovitură, deoarece ar crește cheltuielile cu rambursarea datoriilor.
Evident guvernanții ar fi obligați să majoreze taxele și impozitele pentru a reduce deficitul, dar acesta este un scenariu deocamdata greu de estimat”, afirmă Lidia Moise.
Pe de altă parte, „este posibilă o retragere a capitalului speculativ din investițiile în lei și în obligațiuni ale statului român.
Analiștii avertizează că statele emergente ar putea fi afectate de o mărire a dobânzilor la care se împrumută și acest lucru ar fi un efect indirect al ieșirii yenului din operațiuni de carry trade”.
„Dacă robinetul se închide, dispare o sursă de finanțare mai ieftină și plasamentele în obligațiunile românești, de pilda, impun randamente mai mari”, mai arată aceasta.
Prudența băncilor, dar și a populației, ar putea duce la încetinirea creditelor de consum.
De asemenea, analiștii se așteaptă la o cădere masivă a pieței imobiliare, unde sunt blocate multe resurse financiare, din cauza caracterului speculativ al acesteia.
Activele ar putea fi lichidate la prețurile pieței pentru a face rost de lichidități în așteptarea crizei.
În 2025, sunt riscuri legate de prețurile alimentelor și ale energiei, în condițiile în care în aprilie expiră plafonările la energie și gaze, mai avertizează BNR.
Totuși, nu se poate concluziona cert că vom intra în recesiune.
„O evaluare mai clară a evoluției economiei globale poate fi schițată după alegerile din SUA. Comisia Europeana, însă, a lansat deja în ultima sa Prognoză economică un avertisment privind o încetinire a economiilor din statele Uniunii.
Totuși, temperarea inflației va îmbunatăți condițiile de creditare, însă ramâne de văzut cum vor evolua la noi dobânzile și, mai ales, disponibilitatea băncilor de a credita.
Dacă anul 2025 va aduce majorări de taxe și impozite, atunci consumul se va comprima și, ca atare, există posibilitatea unei încetiniri a economiei și chiar a unei recesiuni”, apreciază Lidia Moise.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Facebook/ Frontline Club Bucharest / Lidia Moise; pixabay.com/ sergeitokmakov)
