Conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP), asigurată de UDMR, joacă dur și sesizează procurorii pentru că George Simion nu ar fi semnat un contract de sponsorizare cu diverși dubioși din media americană și pentru că Nicușor Dan ar fi folosit mașina de serviciu după participarea la o emisiune TV.
În timp ce candidatul PSD–PNL–UDMR, Crin Antonescu, este curat ca lacrima din ochii lui Crin, contracandidații principali sunt discreditați cu sprijin politic de către înalți funcționari plătiți din fonduri publice.
În cazul lui Nicușor Dan, plângerea penală făcută de AEP vine la fix, mai ales că acesta a declarat că ar schimba conducerea DNA și a Parchetului General, fiind nemulțumit de activitatea procurorilor șefi.
Simion este obișnuit cu astfel de situații – ultima oară, procurorii i-au confiscat telefonul cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare. A trecut aproape un an de când a fost deschis un dosar penal privind modul de strângere a semnăturilor pentru Silvestru Șoșoacă, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic despre acest caz.
Crin este sigur pe el după ce a stat un deceniu „la cutie” – nimic nu i se poate întâmpla. Alianța care-l susține spală direct bani prin AEP, bani care sunt returnați celor care au împrumutat candidatul. Pe această siguranță mizează și coaliția toxică ce ne-a îndatorat fără măsură în ultimii ani. Ciolacu ar pleca și mâine din funcție, dar, vorba unui hâtru de pe Facebook, nu o face „pentru că nu-l lasă nepotul devenit milionar în euro”.
În aceste condiții critice, îl voi vota pe Nicușor Dan. Să mă explic: nu pentru că m-a convins prin realizările sale ca primar – într-o primărie fără bani și cu un consiliu general controlat de PSD–PNL–PUSL, coaliția ad-hoc pusă la cale de condamnatul pentru fapte de corupție Hubert Thuma, șeful CJ Ilfov.
Nicușor Dan are multe păcate. Aud des reproșuri cum că ar suferi de o formă aparte de autism și că nu are echipă. A declarat că l-ar vedea premier pe Cătălin Predoiu, trotuarele din Capitală sunt într-o stare catastrofală, albia Dâmboviței este o mizerie, primarul petrece ore întregi în instanțe asistând la procese, iar clădirile simbol ale orașului sunt în paragină. Toate acestea, în timp ce PSD și PNL îi reduc bugetul, în ciuda referendumului care cerea autonomie sporită pentru primarul general al Bucureștiului.
În ciuda acestor păcate, îl votez pe Dan pentru că nu are structură de hoț. Pentru că stă în chirie, pentru că nu răspunde la telefon miilor de cunoștințe pe care le-a întâlnit în perioada în care activa în societatea civilă și care îi reproșează acum că nu le rezolvă doleanțele. Sunt nemulțumiți că nu au primit locuri de parcare gratuite, deși au strâns semnături pentru candidatura lui, că l-au susținut public și acum nu sunt băgați în seamă.
Nu l-am sunat pe Dan după ce a devenit primar general, iar consilierii lui mi-au răspuns la o solicitare formulată în baza legii liberului acces la informații de interes public cu întârziere față de termenul legal, deși ne cunoaștem de cel puțin zece ani. Nu m-am supărat, am înțeles doar situația.
Un argument personal, poate frivol, despre prietenia lui Nicușor Dan cu Matei Păun.
Între 2015 și 2017 mă întâlneam cu Păun în fiecare dimineață, la ora 7:30, la colțul unei farmacii din Pipera. Așteptam în frig, ploaie, vânt sau răcoare un microbuz care ne ducea fetele la școală. Dacă știam atunci că mă salut cu un multimilionar în euro – slab, care circula cu metroul, dar era plătit gras de ruși, bieloruși, americani, germani ș.a.m.d. – și care purta o pereche de camperi suficient de uzați, probabil m-aș fi lăudat până să audă cineva din echipa de campanie a lui Crin Antonescu. N-am făcut-o deoarece nu era cazul. Așa am crezut atunci, așa cred și astăzi.
De asta o să aleg candidatul 11, ultimul din listă.
