Datorită situației pandemice, ar putea dura și un an ca un cumpărător să primească mașina nouă pe care a comandat-o din reprezentanță. Acest lucru se datorează faptului că, în urma crizei sanitare, lanțurile de aprovizionare ale producătorilor de mașini au fost grav afectate. În consecință, timpii de așteptare au devenit imprevizibili, iar producătorii au recurs la vânzarea de mașini fără anumite opțiuni.
- Cererea a crescut, dar oferta a rămas aceeași
- Timpii de așteptare variază de la câteva zile la o perioadă nedeterminată
- Problema nu este doar la semiconductori
- Ce se întâmplă cu clienții care nu vor compromisuri
- UE vrea să readucă în Europa producția de semiconductori
Adrian Mitrea, jurnalist specializat pe domeniul auto, întrebat de când au început să apară problemele pe lanțul de aprovizionare pentru piesele auto, a răspuns că „deja de prin luna aprilie, mai”. Acesta spune că cele mai mari provocări se văd la microcipuri și la semiconductori.
„În pandemie, majoritatea fabricilor și a unităților de producție de semiconductori au fost închise pentru că nu a fost cerere pentru așa ceva. Ulterior, nu numai că și-a revenit cererea tradițională, dar a crescut și mai mult pentru că partea aceasta de work from home a făcut ca cererea pentru electronice de tot felul să crească foarte mult”, a declarat Adrian Mitrea.
Cererea a crescut, dar oferta a rămas aceeași
Industria de componente hardware era oarecum stabilizată, mai explică Adrian Mitrea, dar schimbările de comportament apărute odată cu pandemia au făcut ca cererea să nu mai fie predictibilă pentru producătorii de semiconductori.
„Nu numai că cererea și-a revenit, dar și-a revenit prea mult. Companiile care nu aveau niște contracte securizate foarte bine cu furnizorii au pierdut bătălia și atunci acele microcipuri se duc către industriile mai profitabile adică cele de Consumer Electronic. De regulă, companiile auto au o cotă de producție rezervată dar nu neapărat cumpărată”, mai explică specialistul.
Fenomenul poate fi explicat din perspectiva profitului. Producătorul de semiconductori preferă să vândă marfa către companiile care oferă mai mult. În această ecuație, companiile de electronice sunt cele care sunt pregătite să ofere mai mulți bani datorită marjelor mai mari de profit.
În acest domeniu, creșterea producției este lentă. Ca urmare, lipsa predictibilității cu privire la cerere îi face pe furnizorii de semiconductori să nu investească în majorarea capacității de producție. Aceștia nu știu dacă în 2022 va fi nevoie de același număr de semiconductori.
Timpii de așteptare variază de la câteva zile la o perioadă nedeterminată
O soluție posibilă pentru timpii de așteptare cade exclusiv în brațele celor care își doresc mașina nouă. Pentru cei mai puțin pretențioși și care ar fi dispuși să-și achiziționeze o mașină de pe stoc, adică să renunțe la diferite opțiuni, timpul de așteptare e de câteva zile.
În schimb, pentru clienții care vor să își configureze după bunul plac autovehiculul, timpii de așteptare variază de la 3-4 luni la peste un an sau chiar la o perioadă necunoscută pentru producătorul autovehicului sau pentru client.
Problema nu este doar la semiconductori
Alex Șeremet, purtătorul de cuvânt al BMW Group, spune că problema semiconductorilor este doar o parte dintr-un amalgam de probleme multiple. Acesta spune că, într-un context global de aprovizionare, este normal ca disfuncționalitățile create de pandemie să afecteze producția.
„Trebuie explicat faptul că da se vorbește foarte mult despre criza semiconductorilor însă probleme de aprovizionare sunt și în alte direcții Cumva firesc într un context global în care avem furnizori și fabrici peste tot în lume și avem situații în care pandemia blochează sau a blocat producția în anumite locuri”, declară Alexandru Șeremet.
Una dintre soluțiile temporare pe care BMW Group le-a găsit este reprezentată de livrarea modelelor fără anumite opțiuni, în cazul în care clientul este dispus să facă un compromis pentru a-i fi garantat un timp de așteptare.
„Există limitări de producție, dar limitările nu sunt legate de disponibilitatea modelelor, ci de disponibilitatea anumitor opționale pe modele”, descrie Alexandru Șeremet. În plus, acesta explică faptul că se încearcă un compromis împreună cu clientul.
„Este o soluție de a livra mașina mai repede însă nu întotdeauna în configurația ideală pe care și-o doresc clienții. Sunt restricții la anumite componente la anumite opționale pe care le-ar putea pune la mașină. De exemplu un sistem de sunet sau un anumit tip de suspensie. Dacă clienții înțeleg aceste posibilități sau aceste aceste restricții pot să navigheze printre multe dintre restricții și să aibă mașina disponibilă în regim normal”, adaugă Alexandru Șeremet.
Ce se întâmplă cu clienții care nu vor compromisuri
Dacă un anumit client nu dorește să renunțe la o anumită opțiune de pe mașină pentru ca producătorul să poată furniza un timp de livrare predictibil, Alexandru Șermet spune că „din păcate, nu putem să garantăm un timp de livrare”.
În vreme ce, înainte de pandemie, livrarea se făcea în 3-4 luni de la data comenzii, timpii de așteptare sunt acum denumiți, în unele cazuri, perioadă nedeterminată.
„Dacă există această cerință obligatorie a clientului pentru anumite opționale atunci noi nu putem să-i garantăm un anumit nu putea să promitem un anumit timp de livrare. De cele mai multe ori însă clienții înțeleg foarte bine situația este până la urmă vorba de o pandemie globală nu este o situație excepțională la nivel global și cumva lumea se adaptează și căutăm împreună soluțiile optime”, adaugă Alexandru Șeremet.
UE vrea să readucă în Europa producția de semiconductori
În cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ursula von der Leyen, președinteșe Comisiei Europene (CE) a anunțat faptul că, în scurt timp, CE va prezenta o nouă lege europeană privind chipurile.
„Scopul este de a crea un ecosistem european cu cipuri de ultimă generație, incluzând producția. Acest lucru ne asigură securitatea aprovizionării și va dezvolta noi piețe pentru tehnologia europeană revoluționară”, a declarat Ursula von der Leyen ăn cadrul adunării ONU.
(Articol publicat în Betanova, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)
Ștefan Chețan a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.
Ștefan Chețan conduce publicația Betanova din Cluj. Ștefan a absolvit specializarea „Jurnalism” din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB). În paralel, studiază „Contabilitate și Informatică de Gestiune” din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiune a Afacerilor (UBB).
