Cutremurul produs în judeţul Gorj, pe 14 februarie, a adus din nou în prim-plan incapacitatea autorităţilor de a furniza informaţii clare şi la timp către populaţie, astfel încât să se evite panica şi isteria.
Din interacţiunea cu autorităţile din judeţele afectate de seismul de 5,7 grade pe scara Richter, produs pe 14 februarie 2023, am putut vedea că acestea nu au o listă clară cu clădirile care se încadrează într-o clasă de risc seismic, nu ştiu cine răspunde de verificarea acestora şi de consolidarea lor, iar răspunderea este pasată între Prefectură, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, primării şi Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Mai mult, autorităţile se prevalează de unele prevederi din lege, pe care le interpretează după bunul plac, pentru a nu răspunde solicitărilor mass-media.
Citește și: Pericolul legii adoptate în Senat nu este pragul pentru abuzul în serviciu
O astfel de atitudine lasă loc teoriilor conspiraţioniste, ştirilor false şi duce la creşterea nivelului de panică în rândul populaţiei. Seismul din 14 februarie a fost urmat, până în prezent, de peste 2.000 de replici, cele mai intense atingând în jur de 4 grade pe Scara Richter, astfel că starea de alertă şi de panică în rândul oamenilor este încă crescută.
Reporter 24 a consultat specialişti în domeniu, care au explicat cum de s-a activat seismic o zonă unde nu au existat cutremure în ultimii ani. Totodată, am pus la punct o listă clară cu acţiunile care trebuie întreprinse înainte de seism, atunci când este cutremur, dar şi după ce acesta s-a produs.
Încă înainte de activarea zonei seismice din judeţul Gorj, Reporter 24 a solicitat autorităţilor din Oltenia să transmită lista clădirilor încadrate într-o clasă de risc seismic. Răspunsurile celor cinci prefecturi au fost diverse, de la punerea la dispoziţie a listei, la furnizarea unei liste „editate” şi până la refuzul categoric de a transmite aceste informaţii către mass-media.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
