Curtea de Apel Galați judecă apelul DNA față de decizia Tribunalului Galați de a achita compania Arcada Company și pe patronii ei, Mihai Humă și Spiru Mantu, pentru fraudă cu fonduri europene.
Compania din Galați este cea care a construit calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni, partea de infrastructură/viaducte. Lucrările în valoare de 400 de milioane de lei ar fi trebuit să fie gata înainte de 15 iunie 2020, când ar fi început EURO 2020, însă linia ferată va fi dată în circulație abia pe 12 decembrie 2020.
Noua linie ferată a fost testată chiar de președintele și premierul României pe 21 septembrie 2020, deși a fost realizată cu o întârziere de câteva luni, este pe un singur sens și nu este electrificată. În teste, trenul a făcut 40 de minute de la aeroport la gară, însă ministrul Transporturilor, Lucian Bode, promite că, atunci când va fi gata, va face 17 minute.
Acuzațiile DNA din dosarul de fraudă cu fonduri europene. Arcada Company, patronii, șeful și dirigintele de șantier și membrii comisiei de recepție de la Drumuri Naționale Vrancea sunt acuzați că, în 2010 – 2011, nu ar fi respectat proiectul privind consolidarea unui pod peste râul Milcov, afectat de inundațiile din 2005, și nu ar fi plantat 30.000 de puieți de salcâm, așa cum s-a consemnat în procesul verbal de recepție din 28 iulie 2010.
Șeful și dirigintele de șantier sunt acuzați că ar fi falsificat procesul verbal de recepție, iar constructorul ar fi folosit documentul în 2011, la Ministerul Dezvoltării, pentru decontarea lucrărilor din fonduri europene.
<<Reprezentanții S.C. Arcada Company S.A. au beneficiat și de sprijinul inculpaților Bostan Mihai și Pascu Cătălin – Mihai, care, în calitate de șef, respectiv diriginte de șantier, au falsificat, cu bună-știință, un proces – verbal de verificare a calității lucrărilor în care au consemnat că „lucrarea de plantare puieți s-a executat conform proiectului, respectând caietul de sarcini și normativele în vigoare”. În realitate, lucrarea nu a fost executată>>, arată DNA într-un comunicat de presă din 2016, când dosarul a fost trimis în instanță. Vezi aici mai multe detalii.
Membrii comisiei de recepție au fost acuzați de abuz în serviciu întrucât au dat OK-ul pentru recepția lucrărilor, deși puieții de salcâm nu erau plantați la data de 28 iulie 2010.
Prejudiciul reclamat de procurori se ridică la aproape 140.000 de euro. ”Membrii comisiei au creat un folos necuvenit în patrimoniul S.C. Arcada Company S.A. Galați, constând în contravaloarea lucrărilor de plantare și întreținere puieți salcâm, în cuantum de 138.600 euro”, au arătat procurorii DNA Galați.
Achitări pe linie la Tribunalul Galați. Pe 30 decembrie 2019, instanța a achitat însă toți inculpații. Tribunalul Galați a schimbat încadrarea juridică pentru membrii comisiei de recepție din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, întrucât fapta acestora nu ar fi fost săvârșită cu intenție.
CCR, salvatoare
Apoi, Tribunalul a constatat că, în acest caz, este vorba de încălcarea unui regulament (legislație secundară), nu a unei legi sau ordonanțe (legislație primară), iar CCR a dezincriminat abuzul/neglijența în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. În concluzie, membrii comisiei de recepție au fost achitați pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.
De ce au fost achitați șeful și dirigintele de șantier. Aceștia sunt acuzați că ar fi falsificat procesul-verbal de recepție care atesta plantarea celor 30.000 de puieți de salcâm la data de 28 iulie 2010.
În primul rând, judecătorii au arătat că procurorii nu au găsit procesul-verbal de recepție în original, ci doar în copie.
”Inculpații Bostan Mihai și Pascu Cătălin-Mihai au negat că ar fi întocmit procesul – verbal nr. (…) din 28.07.2010 de verificare a calității lucrărilor care devin ascunse, iar în lipsa înscrisului original, în cursul cercetării judecătorești, nu a putut fi efectuată expertiza grafoscopică solicitată de inculpații Humă Mihai, Mantu Spiru, Bostan Mihai și Pascu Cătălin-Mihai”, se arată în motivarea judecătorilor.
Cu toate acestea, judecătorii au ajuns la concluzia că procesul-verbal de recepție ar fi fost întocmit de șeful și dirigintele de șantier, dar falsul nu ar fi produs consecințe juridice.
”Împrejurarea că s-a consemnat în mod nereal data de 28.07.2010 nu este producătoare de consecințe juridice, câtă vreme lucrarea nu era condiționată de a fi realizată până la o anumită dată, altfel spus plata nu se făcea în considerarea datei la care a fost executată lucrarea”, arată judecătorii.
Magistrații au constatat că, totuși, plantarea puieților s-a făcut în noiembrie – decembrie 2010, după recepția consemnată contrar realității la data de 28 iulie 2010. E vorba de 30.000 de puieți de salcâm cumpărați de la Ocolul Silvic Focșani, în valoare de 4,62 de euro bucata, în total 138.600 de euro, bani decontați apoi din fonduri europene.
Însă, au constatat judecătorii, plantația de salcâm a fost distrusă ulterior din mai multe motive: plantarea s-ar fi făcut necorespunzător, în sol înghețat, și puieții de salcâm ar fi fost mâncați de vitele de pe islazul comunal alăturat. De altfel, un fost primar al comunei din zonă, martor în dosar, ”a relatat că inițial terenul pe care s-a realizat plantația avea destinația de islaz comunal, însă ca urmare a alunecărilor de teren și-a pierdut această destinație, la momentul efectuarii lucrării de plantare a puieților de salcâm fiind doar pământ fără verdeață.
Acesta a mai arătat că nimeni nu s-a ocupat de plantația respectivă, că aceasta nu era delimitată de pășune și că au mai intrat și animale în zonă, iar până în anul 2013, curațarea pășunii se facea pe baza de voluntariat și consta în ridicarea pietrișului, curațarea de mărăcini”, se arată în motivarea judecătorilor.
Prin urmare, magistrații au concluzionat: ”Deficiențele în execuția lucrării de plantare de puieți, culpa și răspunderea (…) pentru aceste lucrări sunt probleme care exced cadrului procesual, ele având izvorul și rezolvarea în clauzele contractului de lucrări și nu (…) penal”.
De ce au fost achitați firma Arcada Company și patronii ei, Mihai Humă și Spiru Mantu, acuzați de fraudă cu fonduri europene. Greșeala procurorilor
Foto: Mihai Humă, unul dintre patronii de la Arcada Company Galați; Sursa: adevarul.ro
Instanța a arătat că beneficiarul lucrării, Compania de Drumuri și Autostrăzi – Serviciul Drumuri Naționale Vrancea, ar fi folosit în 2011 procesul-verbal de recepție – care nu corespundea realității din teren, cel puțin la data recepției, 28 iulie 2010 – pentru decontarea fondurilor europene de la Ministerul Dezvoltării.
Potrivit judecătorilor, reprezentanții CNADNR ar fi trebui anchetați penal, în primul rând, iar constructorul ar fi putut fi acuzat, cel mult, de complicitate la fraudă cu fonduri europene.
”Întrucât organele de urmărire penală nu au verificat dacă beneficiarul lucrării, în speță CNADNR SA, a folosit înscrisurile emise de executant, defăimate ca fiind false, în vederea obținerii fondurilor europene și, implicit, forma de vinovăție cu care acesta ar fi acționat, analiza eventualelor alte forme de participație a executantului (participație improprie sau complicitate) este imposibil de făcut în cauză”, arată judecătorii.
Mai mult, magistrații arată că, până la urmă, plantația de puieți de salcâm s-a realizat, dar, nefiind întreținută, a fost distrusă.
”Instanța reține că datele rezultate în urma efectuării cercetării judecatoresti confirmă că lucrarea de plantare de puieți a fost realizată de către (…) în perioada noiembrie –decembrie 2010, după recepția la terminarea lucrărilor, decontarea lucrării fiind solicitată în cadrul CIP 12 din 28.03.2011” (….)
În acord cu apărarea , instanța reține că o lucrare necorespunzător realizată poate să atragă sancțiuni de natură civilă, neputându-se concluziona că, între o astfel de lucrare și o lucrare neexecutată, se poate plasa un semn de egalitate.
(…) Faptele se cristalizează într-o neexecutare culpabilă a unui contract, fără să existe premisele că inculpații ar fi urmărit obținerea unui folos material prin fraudă (inducere în eroare)”, a arătat instanța.
Pe cale de consecință, judecătorii i-au achitat și pe patronii constructorului, Arcada Company. Totuși, instanța a lăsat nesoluționată latura civilă a dosarului pentru recuperarea pagubei de aproape 140.000 de euro.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
