De ce dispar copiii de sub protecția statului. Andreea* a preferat să se căsătorească la 16 ani decât să mai stea o zi în casa de tip familial în care locuia până atunci. A fugit o dată, a fost adusă înapoi. A fugit a doua oară, a fost dată dispărută și căutată cu Poliția. A fost găsită la prietenul ei, de la care nu a mai dorit să plece. Până la urmă, autoritățile au renunțat și au acceptat situația.
Așa că „din martie 2023 au fost inițiate demersurile pentru dispensa de căsătorie la vârsta de 16 ani. Este învoită la familie”, a explica conducerea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Maramureș, la solicitarea PRESShub.
Andreea nu este singurul caz de copil aflat în grija statului care fuge din centrele de plasament sau casele de tip familial. Numai în Maramureș, între 2022 și 2023, au mai plecat fără voie alți 11. Andreea noastră este, până la urmă, un caz terminat cu bine, căci măcar autoritățile știu unde se află. Despre alți 9 minori nu se mai știe nimic.
Despre 6 copii de la Sectoarele 1 și 2 nu se mai știe nimic
74 de copii aflați în grija statului român sunt declarați dispăruți sau fugiți și în București. Cea mai ciudată situație se află la DGASPC Sectorul 1, unde 31 de tineri au fugit și au fost declarați dispăruți în 2022. În 2023, alți 30 de copii au plecat din sistemul de protecție specială.
Conducerea direcției a menționat, când a fost întrebată de PRESShub, că minorii au revenit, în cele din urmă, în plasament, cu excepția unuia singur. A fost sesizată Poliția, iar tânărul a fost dat în urmărire. Fără rezultat, până la momentul scrierii acestui articol.
La DGASPC Sector 2 funcționează un program pilot de Protecție pentru Copilul Victimă a Traficului de Ființe Umane, în care sunt protejați tineri sosiți din alte țări, fără reprezentant legal și care dețin permise de ședere valabile pentru acest sector.
În 2022, dintre aceștia, 11 au fost dați dispăruți. În urma investigațiilor, trei au fost identificați în alte țări, trei în județul Arad, iar despre 5, din nou, nu se mai știe nimic.
DGASPC Sector 3 a transmis PRESShub că niciunul dintre copiii din centrele lor nu a fost declarat dispărut. Totuși, conducerea direcției a recunoscut că există situații în care în care copiii lipsesc temporar fără permisiune. Pleacă voluntar, fără să solicite bilet de voie, fără să respecte biletul de învoire sau fără însoțitor.
Autoritățile pun aceste plecări fără permisiune din centrele de tip rezidențial pe seama unor „tipuri de manifestări specifice vârstei adolescentine, dar de cele mai multe ori și de condiții medicale care îi predispun pe copii să încalce regulile, mulți dintre aceștia fiind diagnosticați cu tulburări de comportament sau conduită opozițională”.
Nici în Ilfov situația nu este mai bună. În 2022 și 2023 au fost declarați dispăruți sau fugiți 12 minori.
De ce dispar copiii de sub protecția statului. Din Iași au fugit cei mai mulți
Cei mai mulți au fugit din Iași: 78 de minori au părăsit centrul fără permisiune în 2022 și în 2023.
Potrivit datelor oferite PRESShub de autoritățile ieșene, toți au revenit în cele din urmă în unitățile de protecție în care locuiau.
Pe de altă parte, la finalul lunii octombrie a acestui an, DGASPC Sibiu arăta că 8 persoane, printre care și două mame minore, au fost date dispărute și încă nu au fost identificate.
În același județ, în anul 2022, 33 de tineri au fugit, dar au fost identificați și aduși înapoi.
Potrivit datelor oferite la cererea PRESSub de DGASPC Prahova, anul acesta, 41 de copii au părăsit unitatea fără permisiune, dar au revenit în termen de câteva zile. În 2022, au fost semnalate 31 de cazuri asemănătoare. Minorii care au plecat aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani.
De ce dispar copiii? Și reprezentanții Direcției pentru Protecția Copilului Prahova afirmă că astfel de comportamente apar din cauza „neacceptarea regulilor stabilite în cadrul unității, dorința de a fi în cadrul familiei, influența anturajului, dorința de a atrage atenția sau tulburări de comportament”.
Citește și: O afacere care a explodat în România: mame surogat. Tinerele sunt racolate la vedere
Alte date despre minorii dispăruți sau care au fugit din grija statului
În Mureș, pe parcursul ambilor ani, au existat 34 de astfel de cazuri, iar în Olt 32. În Dâmbovița 29 de situații similare, iar în Constanța 11.
DGASPC Constanța a precizat că situațile la care se referă implică atât băieți, cât și fete cu vârste între 12 și 18 ani. Minorii au părăsit serviciile în mod repetat, iar din acest motiv au fost semnalați în evidențele Inspectoratului Județean de Poliție pentru „plecări voluntare”, pentru că toți au revenit în centre în cel mult 30 de zile.
În Vaslui, există doi minori dispăruți în 2022 și 2023. DGASPC Vaslui a menționat că ambele cazuri se află în atenția organelor de poliție și se lucrează în vederea identificării și relocării celor doi copii.
De ce dispar copiii de sub protecția statului și care este soluția
Soluția împotriva fugii copiilor din sistemul de protecție a statului nu este supravegherea lor excesivă, ci identificarea și rezolvarea cauzelor plecării, a explicat, pentru PRESShub, Daniela Boșca, director executiv la Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).
„Temerea mea ar fi ca nu cumva autoritățile să creadă că singura soluție este să-i supravegheze extraordinar de tare. Adică să pună camere de filmat peste tot că așa nu vor fugi. Adica n-as trata efectul doar.
Îngrijorarea mea aceasta este: să nu se trateze doar efectul, pentru că fuga este un efect. Copiii aceștia fug dintr-o cauză. Noi putem foarte ușor să zicem, bun, închidem porțile și nu mai pot fugi. Dar nu așa trebuie tratată situația. Cred că ar trebui să vedem de ce fac copiii acest lucru”.
Daniela Bocșa crede că una dintre cauzele principale pentru fuga din centrele de plasament este reprezentată de devierile comportamentele. Însă, nu e valabilă doar pentru copiii din grija statului, afirmă specialista, în sensul că în România există un deficit când vorbim de identificarea precoce a problemelor de comportament.
„Eu cred că o mare parte dintre ei o fac pentru că au niște probleme care nu știu cât de bine sunt diagnosticate. Eu cred că în toată România avem o problemă cu diagnosticarea precoce a turburărilor, a devierilor de comportament ale copiilor.
Copiii fug și de acasă, nu fug numai din instituții. De acasă fug tot din motivele acestea de comportament, neînțelegerile cu părinții.
Totuși, copiii care fug din centrele de plasament o fac și pentru că nu se înțeleg cu persoanele care lucrează acolo, cu educatorii. Ca și în familie și aici cauzele sunt multiple. Dar eu cred ca o prevenire ar fi să diagnosticăm precoce tulburările de comportament și să vedem exact ce putem să facem”.
O problemă a sistemului: prea puțini psihologi
Daniela Boșca atrage atenția și asupra lipsei de pishologi care pot face astfel de analize asupra copiilor și care pot să dea un diagnostic corect.
„Ideal ar fi ca acești copii să se simtă ca într-o familie, deși și într-o familie sunt probleme. Problemele de comportament se văd deja de când copilul are 8 sau 9 ani. Atunci, un educator ar trebui să se adreseze unui specialist.
Noi am făcut presiuni foarte mari asupra Guvernului să dezvolte acele centre pentru copilul cu tulburări de comportament. Pentru că noi nu avem destul de mulți psihologi sau psihiatri de copii în țară care să poată să facă o diagnoză.
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil insistă ca statul să deschidă centre pentru copilul cu tulburări de comportament tocmai pentru diagnoze precoce și pentru alt tip de intervenții și nu neapărat cel medicamentos.
Adolescența, vârsta critică pentru toții copiii
De ce dispar copiii? Alte posibile cauze idetificate de Daniela Boșca se referă la perioada adolescenței, dar și la lipsa de comunicare cu minorii.
„Majoritatea copiilor care pleacă sunt adolescenți. Aceasta este și o perioadă a întrebărilor de genul: cine sunt eu, ce se întâmplă cu mine.
Eu cred că mai este și o problemă legată de comunicare. Noi nu ascultăm copiii în general, nu le dăm nici în familie și nici în instituții, nu le dăm putere, în așa fel încât să vedem ce-și doresc copiii. Oamenii cred că dacă le respectă copiilor drepturile și le ascult nevoile, îi răsfeț. Nu-i așa. Dacă le asculți nevoile, le respecți drepturile, îi înveți că au responsabilități.
Dacă ascultăm educatorii și pe cei care lucrează în centrele de plasament, o să vedem că ei o să spună că tinerii nu au nicio responsabilitate și că nu respectă regulile și că dacă li se spune să respecte regulile ei amenință fie că pleacă, fie că o să cheme televiziunea. Deci pe lângă problemele de comportament sunt și problemele vârstei.
Daniela Boșca a mai explicat că lipsa responsabilizării unui copil duce la o stimă de sine scăzută care duce la comportamente precum fuga de acasă sau consumul de droguri.
„Atât în familie, dar și în instituții, copii n-au responsabilități. Problema noastră națională cred că aceasta este, lipsa responsabilizării copilor. În Statele Unite s-au făcut s-au făcut mai multe studii care au indicat că de la lipsa responsabilizării pornesc o grămadă de probleme.
Copilul nu se simte implicat în instituția respectivă sau în familia respectivă, nu simte că aparține de ceva și astfel apar probleme cu stima de sine. Problemele de stimă de sine duc automat la consumul de droguri, la fuga acasă, la alte probleme de comportament. E o chestie poate micuță, dar știți cum e, buturuga aia mică care răstoarnă un car foarte, foarte mare”.
Este nevoie de o restructurare completă. Dar este posibilă?
Lipsa personalului specializat ar putea să fie un alt motiv pentru care minorii părăsesc fără permisiune centrele sociale în care locuiesc.
„În plus, toate aceste centre ar trebui conduse de profesioniști formați. La noi, nu știu dacă avem vreo 60 de oameni formați în managementul serviciilor sociale. Chiar dacă există standarde, nu cred că standardele sunt respectate sau reale. Adică sunt făcute de cineva, cândva, dintr-un birou, nu sunt făcute de oamenii care muncesc acolo, nu sunt făcute cu consultarea copiilor”.
Întrebată ce ar trebui schimbat în acest sistem, directorul exectuiv de la FONPC arată că este nevoie de o restructurare completă.
„Părerea mea este că sistemul ăsta trebuie restructurat așa din rădăcini, dar făcut frumos, cu consultări și nu așa heirupist cum se face la noi. La noi nu se face nimic.
Trebuia ca cineva să facă un scandal, persoanele în cauză sunt prinse și după ce sunt prinși, încerci să facă schimbările acestea heirupistice care nu fac bine nimănui, nici copilor și nici profesionistilor”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
