Cancelarul german, Olaf Scholz, a avut o vizită oficială, miercuri, în Republica Moldova unde s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu. Această întâlnire la Chișinău are loc într-un moment deosebit de sensibil pentru securitatea regională, dar și pe fondul unor controverse interne în Germania cu privire la continuarea sprijinului financiar acordat Ucrainei.
La Chișinău, cancelarul german a declarat în cadrul unei conferințe de presă comună cu președinta Maia Sandu că Germania va susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și în fața atacurilor hibride venite dinspre Moscova.
Olaf Scholz a reiterat că susține aderarea Moldovei la UE, spunând clar că „noi sprijinim Republica Moldova în drumul său către Uniunea Europeană.”
Citește și: Maia Sandu: sprijinul Germaniei consolidează securitatea regională
Întrebată fiind despre fenomenul dezinformării în Moldova, președinta Maia Sandu a spus că „dezinformarea este una din metodele prin care Kremlinul încearcă să intervină în alegeri și să influențeze viețile moldovenilor și cum votează moldovenii.” Sandu a dat asigurări că Moldova este în proces de consolidare a instituțiilor sale pentru a limita interferența Moscovei în treburile interne ale țării de peste Prut.
Discuțiile dintre cei doi oficiali au inclus subiectul atacurilor hibride la care este supusă Moldova. Germania și Republica Moldova deja colaborează în domeniul securității, iar sprijinul venit dinspre Republica Federală este folosit de Chișinău „a consolida capacitățile autorităților noastre, astfel încât acestea să devină mai rezistente și să ne protejeze cetățenii și democrația,” a declarat Maia Sandu.
Germania, Franța și România au inițiat o platformă de susținere a Republicii Moldova prin care se urmărește limitarea pe termen lung al influenței rusești exercitate prin oligarhi, partide pro-ruse sau al prețului la gaze, conform Tagesschau.
Aderarea la Uniunea Europeană este văzută de Chișinău ca un mijloc de redresare politică și economică, relatează Tagesspiegel. De altfel, scopul acestei vizite a fost de a promova consolidarea legăturilor dintre Moldova și UE.
Vizita la Chișinău a avut și o altă miză: Ucraina
Prezența lui Olaf Scholz în Moldova este importantă nu numai pentru vecinii de peste Prut, cât și pentru Ucraina, relatează Tagesspiegel.
În ultimele zile, coaliția de guvernare de la Berlin s-a aflat în centrul unei controverse legată de oferirea pe viitor de ajutor financiar Ucrainei, conform Deutsche Welle. Guvernul german intenționează să nu mai ofere ajutor financiar Ucrainei din bugetul federal, ci vrea să apeleze la un fond internațional.
Anunțul a fost primit cu îngrijorare la Kiev, dar și de alte state care vor să sprijine armata ucraineană.
Acest fond ar urma să fie finanțat din veniturile de dobânzi provenite din activele înghețate ale Rusiei, dar și din alte surse convenite la summit-ul G7 din iunie. În prezent, nu se știe exact când se vor acumula astfel de venituri sau suma care va fi atinsă deoarece există încă negocieri în derulare.
Motivul din spatele guvernului de coaliție formată din social democrați, verzi și libertarieni este faptul că bugetul se află într-o situație delicată la acest moment. De altfel, ministrul de finanțe, Christian Lindner și-a anunțat colegii de la Apărare (ministrul Boris Pistorius) și Externe (ministra Annalena Baerbock) că nu se vor mai lua măsuri ce presupun obligații de plată fără o sursă de finanțare certă.
Sumele alocate deja pentru Ucraina în 2024 de 7,5 miliarde de euro și în 2025 de 4 miliarde de euro vor fi în continuare folosite pentru ajutorarea Kievului.
La conferința de presă de la Chișinău, cancelarul Olaf Scholz a răspuns la întrebările jurnaliștilor despre această controversă declarând că „Germania nu va înceta să sprijine Ucraina” și că țara sa va oferi Ucrainei ajutor „atât timp cât e nevoie.” Cancelarul a subliniat faptul că Berlinul „va fi cel mai mare susținător al Ucrainei în Europa.”
Viitorul Moldovei depinde de capacitatea Ucrainei de a face față agresiunii rusești
Invazia rusă în Ucraina a pus Republica Moldova în situația în care aceasta este nevoită să ia o decizie clară asupra viitorului său. Deși are un guvern pro-european care dorește sporirea legăturilor cu Occidentul, interferențele Rusiei în treburile interne ale Moldovei prin tactici hibride pun în pericol parcursul de integrare europeană a statului de peste Prut. De altfel, viitorul Moldovei este influențat masiv de capacitatea Ucrainei de a face față agresiunii rusești, relatează Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Republica Moldova, care până în 1991 a făcut parte din Uniunea Sovietică, se află în prezent sub atenta monitorizare a Kremlinului. Serviciile de informații moldovenești au și avertizat că Moscova are intenții de a arunca Republica Moldova în haos, mai ales în contextul în care țara vecină se pregătește pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE de pe 20 octombrie. Rezultatul acestor scrutine este extrem de important deoarece pot schimba complet direcția de politică externă spre care se îndreaptă Republica Moldova.
Citește și: CIA descoperă noi metode să recruteze spioni ruși dezamăgiți de regimul Putin
Situația Republicii Moldova este atât de delicată, încât unii analiști consideră vecinii de peste Prut ca fiind următoarea țintă a lui Putin. Totodată, însuși ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, s-a referit la Republica Moldova numind-o „următoarea Ucraina,” conform unui interviu preluat de agenția rusă de știri TASS.
O problemă geopolitică cu care se confruntă Rep. Moldova este Transnistria, teritoriu component al republicii care și-a declarat unilateral independența în 1992 după un război cu Moldova. CSIS indică faptul că susținerea Transnistriei de către Rusia este tactica prin care Moscova încearcă să își mențină influența asupra fostei republici sovietice și prin care încearcă să producă instabilitate politică la Chișinău.
Pe lângă folosirea Transnistriei ca factor de destabilizare, Kremlinul folosește tactici hibride de influențare a Moldovei precum atacuri cibernetice, dezinformare, amenințări cu bombe sau alte tipuri de manipulare, conform Institutului pentru Pace. În acest context, susținerea venită din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene este crucială pentru a ajuta Republica Moldova să facă față acestor amenințări venite dinspre Moscova.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Maia Sandu
