De ce evită unii procurori să confiște camioanele care transportă lemn ilegal

Mulți procurori de la parchetele mici din țară, care au în lucru dosare de mediu, nu aplică unitar legea când vine vorba de indisponibilizarea camionului care transportă lemn ilegal. Unii anchetatori își fac treaba exemplar, alții nu înțeleg fenomenul sau devin, brusc, miloși și restituie camioanele proprietarilor. Conducerea Parchetului General nu are nici măcar o evidență a acestor cazuri.

În aprilie 2024, în condițiile în care Senatul a dezbătut o serie de modificări ale Codului Silvic, modificări impuse prin reforma Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – cea mai aprigă dispută dintre politicieni și societatea civilă s-a purtat pe articolul care stabilea confiscarea mijlocului de transport cu care era transportat lemnul ilegal.

În prezent, legea este blocată în Camera Deputaților.

În primăvară, în timp ce ministerul Justiției și asociațiile din industria lemnului susțineau că mijlocul de transport se confiscă la finalul procesului – făcând trimitere la un articol din Codul Penal – activiștii de mediu au cerut păstrarea confiscării imediate a camionului, prevedere care a fost introdusă în urmă cu patru ani în Codul Silvic și care a dat rezultate în anumite zone.

Practică neunitară

De ce spunem că doar în anumite zone?

Pentru că, în România, există procurori care aplică legea și procurori care o interpretează evitând să o aplice.

Când am ridicat problema camioanelor indisponibilizate pentru că au fost prinse în flagrant că transportau lemn fără acte, unitățile de parchet au răspuns contradictoriu.

Asta demonstrează că, la nivel național, nu există o practică judiciară coerentă și unitară în cazul în care un autoturism cu lemn ilegal este depistat în trafic.

Cea mai mare nemulțumire a activiștilor de mediu este atunci când poliția confiscă un camion, după care procurorul îl restituie, iar proprietarul îl trimite din nou în pădure pentru a face un alt transport ilegal de lemn.

Pasul Ciumârna – Palma, județul Suceava, 2020 (Foto: Virgil Burlă)

Iubitorii de mediu urmăresc și descoperă camioane care transportă lemn ilegal. Ei verifică numărul de înmatriculare al autocamioanelor sau remorcilor pe www.inspectorulpadurii.ro, observă neregulile, apoi sună la 112.

Un echipaj de poliție este trimis pe urmele camionului și, dacă are noroc, îl oprește în trafic, înainte de a ajunge la destinație. Odată ajuns în curtea unei fabrici, poliția nu poate intra pentru a face verificări fără mandat de percheziție.

Mai departe, dacă se verifică cele spuse de activiștii de mediu, polițiștii fac un proces verbal de descărcare și confiscare a lemnului, urmat de indisponibilizarea autovehicului.

De multe ori, poliția anunță în comunicate oficiale că a confiscat aceste camioane.

Răzgândiri suspecte

Măsura indisponibilizării trebuie confirmată de un procuror. Aici, lucrurile încep să se complice.

Unii procurori indisponibilizează camioanele implicate în transporturile ilegale. Alți procurori nu aplică această măsură, și alții o aplică pe moment, dar după câteva zile înapoiază mașinile proprietarilor sub pretextul că valoarea lemnului confiscat este disproporționată în raport cu valoarea de piață a camionului.

Desigur, aici pot apărea suspiciuni de corupție în rândul magistraților, dar niciun caz nu a fost probat până în acest moment.

Am întrebat Parchetul General și procurorii șefi ai Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel din țară câte camioane confiscate în 2023 au fost restituite proprietarilor de către procurorii de caz care deschid dosare penale pentru transport ilegal de lemn.

Autoritățile nu au date despre fenomen

Deși Ministerul Public este o structură piramidală, cu procurorul general în vârf, urmat de 16 procurori șefi de parchete de pe lângă Curțile de apel din țară care, la rândul lor, au în subordine parchetele de pe lângă tribunale și judecătorii din circumscripție Procurorii șefi ai Curților de Apel nu cunosc ce se întâmplă în structurile subordonate.

Nici Parchetul General (PG), care are în subordine unitățile de parchet din țară de pe lângă Curțile de apel și toți ceilalți procurori, nu are o evidență a acestor cazuri.

Un camion înmatriculat în Vrancea, confiscat de autorități, iunie 2024. (Foto Facebook Daniel Bodnar)

PG ne-a comunicat că „în anul 2023, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca unitate de sine stătătoare, nu a fost înregistrat niciun astfel de caz. Pe de altă parte, în raport cu unităţile subordonate ierarhic – parchete de pe lângă curţile de apel, parchete de pe lângă tribunale şi parchete de pe lângă judecătorii, în contextul competenţelor stabilite de legea de organizare şi de Regulamentul de ordine interioară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu prelucrează această categorie de date”.

Altfel spus, procurorul general nu are o evidență, nici măcar pentru bilanțul anual al Ministerului Public a numărului de camioane confiscate apoi returnate proprietarilor în dosarele de mediu pe care le instrumentează.

Date ținute la secret

Șefii de pe lângă Curtea de Apel Suceava și cei de la CA Bacău, prin procurorii generali Tudor Andrei Blînda și Nicolae Cristian Ursulescu, ne-au transmis că nu e treaba noastră – a jurnaliştilor – câte camioane au fost restituite:

„Vă comunicăm faptul că aspectele solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public. În acest context, incidente sunt dispoziţiile procedural-penale privitoare la cadrul şi calitatea persoanelor îndrituite să obțină date referitoare la un dosar penal, având în vedere principiul nepublicităţii care guvernează urmărirea penală”, susțin cei doi procurori șefi.

Menționăm că în județele din responsabilitatea Curților de Apel din Suceava și Bacău sunt depistate cele mai multe transporturi ilegale de lemn de către activiștii de mediu.

La fel a procedat și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba. Printr-o adresă semnată olograf, procurorul șef de la Alba susține că „solicitarea dumneavoastră nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor”. Funcția de procuror general al CA Alba este deținută de Elena Angelica Moldovan.

Dezinteres total

PCA Oradea spune că nu a avut cazuri de confiscări de autocamioane și că nu știe dacă unitățile subordonate au întâlnit astfel de cazuri.

„Vă informăm că la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea nu au fost indisponibilizare autovehicule din categoria celor la care faceți referire şi nu deținem informaţii centralizate cu privire la celelalte unități de parchet aflate în circumscripția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea”, se arată în răspunsul PCA Oradea.

Localitatea Fundata, județul Brașov – 2020

Nici la PCA București nu au fost descoperite astfel de dosare, cererea noastră fiind redirecționată către unitățile de parchet din subordine pentru a răspunde.

• Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara ne-a transmis că „nu au fost identificate cauze având ca obiect infracțiuni de mediu în care, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, să fi dispus indisponibilizarea și, ulterior, restituirea către proprietari, a unor autovehicule care transportau material lemnos fără aviz sau care depășeau cantitatea de 10 mc/transport, în anul 2023”.
• PCA Constanța a verificat situația pentru județele Constanța și Tulcea, inclusiv la unitățile subordonate și ne-a comunicat că nu au descoperit în dosarele instrumentate să fi fost confiscat vreun camion ce transporta lemn ilegal și apoi restituit proprietarului.
• Dosare de mediu instrumentate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, PCA Craiova, PCA Galați, PCA Iași și PCA Brașov, în care să se fi confiscat autocamioane și apoi să fie restituite, nu au fost soluționate de aceste unități. Statistica nu este valabilă și pentru unitățile de parchet subordonate.
• PCA Ploiești, PCA Târgu Mureș și PCA Pitești nu au răspuns solicitării noastre, termenul stabilit de legea 544/2001 fiind depășit grosolan, solicitarea fiind făcută pe 9 aprilie.

În condițiile în care în România funcționează 219 unități de parchet cu tot atâția șefi, am întrebat activiștii de mediu unde au întâmpinat cele mai mari probleme în legătură cu această practică neunitară a procurorilor în dosarele cu hoții de lemn.

Astfel, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Reghin, Târgu Mureș, Odorheiul Secuiesc, Brașov, Neamț, Focșani, Roman, Bacău, Rădăuți, Fălticeni, Harghita, Covasna și Bistrița Năsăud.

Camioane restituite pe ochi frumoși

Am întrebat procurorii din aceste localități câte camioane confiscate au fost returnate proprietarilor în acest an. 

Astfel, în 2024, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin ne-a transmis că a indisponibilizat trei autocamioane care transportau lemn în neregulă.

Două dintre ele au fost restituite proprietarilor, cu obligația să le păstreze până la o soluție definitivă și un camion a fost ridicat, măsura fiind menținută de un judecător care a confirmat că soluția anchetatorilor a fost corectă.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș ne-a transmis că anul acesta a avut un singur dosar în care autocamionul a fost indisponibilizat, ca apoi procurorul de caz să-l restituie proprietarului până la finalizarea cazului.

La Odorheiul Secuiesc nu a fost indisponibilizat niciun camion în acest an.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț nu a răspuns la solicitare, la fel procurorii din Roman și cei din Bacău.

Procurorii din Rădăuți ne-au transmis că „în perioada 01 ianuarie -30 iunie 2024, au fost  indisponibilizate 4 autoutilitare (ansambluri auto, remorcă, etc.) în trei  cauze penale, având ca obiect infracțiuni la Legea 46/2008, iar trei dintre acestea au fost restituite (o cauză fiind soluționată cu clasare)”.

Altfel spus, toate cele 4 autoutilitare sunt din nou pe drumuri și continuă să transporte lemn, deși au fost prinse în flagrant cu nereguli.

Procurorii din Fălticeni nu au răspuns la solicitare, în timp ce anchetatorii din Covasna spun că nu au confiscat vreun camion în dosarele de mediu pe care le au în lucru. 

Pedanții de la Bistrița Năsăud

Cel mai impertinent răspuns l-am primit de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița Năsăud, acolo unde cele mai multe dintre reclamațiile activiștilor de mediu privind transporturile ilegale de lemn sunt ignorate cu bună știință de procurori.

Fără vreo legătură cu legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, pe care o poate invoca orice cetățean al țării, parchetul ne-a răspuns la solicitare cu un rând:

„Având în vedere cererea formulată de dvs., vă rugăm să faceți dovada calității de jurnalist”. Parchetul este condus de procurorul Cezar Maxim.

Frustrarea activiștilor de mediu

Daniel Bodnar este activist de mediu și lider al grupului „Străjerii pădurilor” din județul Suceava.

El spune că la mijloc ar fi delăsarea procurorilor care nu vor să aplice legea și care nu știu ce se întâmplă în teren.

În 2021, Daniel Bodnar a fost victima unui accident de circulație în timp urmărea hoții de lemn (Foto: Facebook)

Desigur, nu toți sunt așa. „În primul rând procurorii refuză să se implice ca să înțeleagă fenomenul ăsta. De exemplu, procurorul de la Câmpulung Moldovenesc este primul care a dus acțiunile la un alt nivel. A confiscat și a păstrat în custodie tot ceea ce ridică suspiciuni. Unii sunt leneși și neinteresați și vor să scape ușor de dosar. Îl clasează rapid sau dă camionul firmei în custodie cu drept de folosință”, ne-a declarat Bodnar.

Problemele de la Mureș

Cel mai problematic județ din acest punct de vedere, în opinia lui Bodnar, este Mureș:

„Avem probleme mari pe raza parchetelor din județul Mureș. E un județ rău famat în privința asta. Tot ce se confiscă se dă înapoi, plus ca nu se confiscă decât semiremorca de exemplu, deși legea spune clar ca sunt supuse confiscării mijloacele de transport folosite la săvârșirea infracțiunii. Ceea ce ne face să continuăm este că sunt totuși unii procurori interesați și super profesioniști. Chiar am avut cazuri la Arad, Bihor, și la noi în Suceava, Câmpulung care ne-au surprins. Pe de altă parte, cei de la Fălticeni sunt foarte dezinteresați. Toți cei cărora li se restituie camioanele produc alte infracțiuni și contravenții. Avem multe exemple de acest gen. Cumva, unii procurori devin uneltele cele mai importante în lupta asta. Deși e un lucru foarte grav, trebuie să acceptăm realitatea că unii sunt scăparea hoților”, ne-a mai declarat Daniel Bodnar.

Legea pro-hoție

Problema a fost analizată și de fostul senator Mihai Goțiu. Acesta a participat în comisiile Senatului din partea Societății Academice din România (SAR) și în calitate de co-inițiator al prevederii din Codul Silvic din 2020 care prevedea confiscarea camioanelor a militat pentru păstrarea acestui articol în noua lege.

„Unii procurori se prevalează de un articol din Codul penal care spune că dacă există o disproporție între valoarea bunului confiscat și prejudiciu, bunul se poate restitui. Acest prejudiciu nu ar trebui să calculeze doar la valoarea lemnului ilegal transportat. Mereu există complicități în acest lanț al transportatorilor cu pădurarii, instituții de control și procesatorii de lemn. Se formează un grup infracțional organizat care de cele mai multe ori duce la evaziune fiscală, deci prejudiciul este mult mai mare și de el ar trebui să țină cont procurorii când restituie camioanele”, ne-a declarat Goțiu.

Nimic de interpretat

El mai arată că proiectul de lege a fost stopat pe perioada campaniei electorale și este blocat în Camera Deputaților de la care s-ar putea să ne așteptăm la surprize.

Fostul senator Mihai Goțiu, 2019, în timpul protestelor Roșia Montană (Foto: Facebook)

„Camera Deputaților e decizională. Acolo este un lobby puternic din partea membrilor Comisiei juridice și a comisiei de Agricultură și Silvicultură. Camioanele care transportă lemn ilegal trebuie să se confiște în continuare, iar interpretările procurorilor sunt aberante. Nu e nimic de interpretat în Codul Silvic. Această prevedere trebuie să rămână în Cod. Există riscul ca acesta să nu se adopte înainte de anul viitor. Cât mai există presiune electorală pe politicieni, articolul ar putea rămâne. Dacă va fi adoptat după alegeri o să prefere să piardă banii din PNRR și o să măcelărească Codul Silvic”, mai susține Goțiu.

Ce spune Codul Silvic

În acest moment, camioanele se confiscă pe prevederile Codului Silvic din 2020:  „Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 metri cubi, însoțite de documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1) , constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac oăbiectul transportului. (22) Sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase și orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (21)”.

Forma adoptată de Senat în aprilie 2024 a fost modificată și spune că „Bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la alin.(3)-(5), inclusiv mijloacele de transport, se confiscă în mod obligatoriu în natură”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!