În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă. Dacă ar ține cont de principiile democrației liberale ar trece necondiționat de partea europenilor, dar România ia în calcul și alte variabile, cum ar fi nevoia sprijinului american în apărarea imediată a țării în caz de nevoie, dependența de avioanele și elicopterele cumpărate din Statele Unite și, în general, de armele mai mult sau mai puțin sofisticate comandate tot de dincolo de ocean.
Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu a motivat absența României de la summit-ul de urgență cerut de președintele Franței, spunând că e vorba despre „un grup informal de lucru”, care „s-a mai reunit de două ori până acum” și că, oricum „la Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, flancul estic și România în special”.
Diaconescu susține că este vorba doar despre „o discuţie în ceea ce priveşte capacităţile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei care să se constituie în garanţii de securitate credibile”.
În plus, e posibilă și analizarea unui plan prin care Ucraina „să obţină automat aderarea la NATO dacă acordul de încetare a focului ce urmează să se stabilească într-o formă cât mai rapidă este încălcat de Rusia”.
Summit-ul, răspunsul Europei la aranjamentele începute de SUA
Șeful cancelariei prezidențiale subliniază că Parteneriatul Strategic cu SUA „funcţionează impecabil” și că „nu există absolut niciun fel de semnal în ceea ce priveşte diminuarea interesului american, implicit al României sub administraţia Trump”.
Summit-ul de la urgență de la Paris a fost convocat de președintele Emmanuel Macron pentru a răspunde grabei cu care SUA au început aranjamentele pentru negocierile cu Rusia în absența Europei și a Ucrainei, dar și discursului critic la adresa Europei susținut la Conferința pentru Securitate de la München de vicepreședintele american JD Vance.
Oficialul american s-a referit la anularea alegerilor prezidențiale din România ca la o soluție nedemocratică făcută pe baza unor „suspiciuni șubrede ale serviciilor secrete” și a „presiunilor enorme venite dinspre vecinii europeni ai României”.
Continuarea în Deutsche Welle
Citește și: Pe cine se poate baza Europa?
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Analiza politica profesionistă. De apreciat !