Mie mi se pare total nepotrivită legarea discuției despre „coronițe și diplome” de succesele sportive ale lui David Popovici. Cei care le leagă nu au înțeles funcția discuției despre coronițe și diplome.
Așa cum o văd eu, dezbaterea despre coronițe și diplome nu este despre nerecunoașterea excelenței sau a succesului academic și profesional. Ar fi și absurd să fie așa, având în vedere că succesul academic este un deziderat asumat al oricărui sistem educațional. Problema cheie este modul în care excelența este abordată și instrumentalizată în sistemul educațional românesc. De aici apare critica legată de „coronițe și diplome”.
Logica implicită a învățământului general obligatoriu urmărește ridicarea vârfurilor, a acelor 2% din populația școlară care există în orice societate. Este o logică regresivă, nu progresivă.
Îmi amintesc cum în liceu sau în gimnaziu, profesorii ofereau o atenție substanțială „olimpicilor”, restul clasei primind eticheta de proști.
Or eu cred că educația de masă ar trebui să urmărească ridicarea bazei, nu a vârfurilor. Vârfurile au deseori abilitățile de a-și atinge singuri potențialul, uneori fiind chiar împovărați de așteptările la „excelență” pe care le impune sistemul. Logica concentrată pe ridicarea vârfurilor se vede inclusiv în modul de finanțare a școlilor.
Citește și: „Supersonica” Kovesi. Bilanț spectaculos după primul an ca procuror șef european
Acum câțiva ani am făcut o analiză geografică a finanțării liceelor din câteva reședințe de județ, iar ce a reieșit a fost că cu cât ești mai aproape de centrul orașului, cu atât liceul primește mai mulți bani.
Diferența dintre finanțarea reală per capita a unui elev din centrul orașului, unde locuiesc elitele politice și economice, era uneori de cinci ori mai mare decât cea a unui elev de la periferia orașului, unde locuiesc oamenii de rând, sărăntocii.
Modelul de finanțare reală a educației este regresiv, nu progresiv, dacă iei în calcul veniturile reale ale liceelor.
Sistemul educațional se folosește de olimpici, campioni și de cazurile excepționale care există în sistem atât pentru a *legitima* logica regresivă a sistemului, cât și pentru a ascunde eșecul sistematic de a educa generații întregi de elevi. Jumătate din fiecare generație de elevi nici măcar nu ajung să dea bacu’.
Avem însă premianți cu coronițe, olimpici și campioni. De aici și apelul renunțării la coronițe și diplome, pentru că sunt doar niște instrumente pe care sistemul le folosește pentru a-și legitima logica de operare extrem de toxică și de a arunca vina pe umerii altora pentru eșecul sistematic de a educa marea parte a populației școlare.
A se citi postarea lui Daniel Funeriu.
Vrem un sistem de educație generală care să ridice vârfurile sau care să salte baza? Criticăm coronițele pentru că le vedem ca expresie și instrument de legitimare a unei logici care urmărește să ridice vârfurile, cu costul eșecului celor care poate ar avea nevoie de mai mult sprijin.
_____________________________
Comentariu publicat inițial de Marius Ghincea pe Facebook.
_________________
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
