De ce nu putem opri răul

Data:

Tranziția românească, confuză, plină de mâlul corupției și invadată la vârf de impostori care au prins putere, a adus cu sine multă deziluzie. O dezamăgire adâncă vine din constatarea că identificăm răul, punem degetul pe el și nu-l putem opri. Joacă un rol aici și oportunismul, blazarea, oboseala de a te opune, de a striga, de a te pune de-a curmezișul.

Presei i s-au tocit dinții, după ce, pauperizată, incapabilă să își apere autonomia ca breaslă, s-a acomodat cu cerințele deloc inocente ale politicienilor sau ale celor cu bani. Iar cetățenii critici și contestatarii sunt luați de nebuni sau de exaltați.

Iată un motiv de amărăciune, cules din realitatea imediată: în 2019, tânăra avocată și regizoare Diana Gavra produce un documentar despre un act de corupție la un liceu din Arad. Filmul „Casa cu lacăt” documentează operațiunea „șpaga pentru bac” efectuată de o profesoară care, din fericire, cercetată de DNA, a fost condamnată și eliminată din învățământul liceal.

Însă surpriză! În 2020 o regăsim pe profesoara Lavinia Biț pe lista candidaților reușiți la concursul de profesor asociat la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Dacă nu a fost bună la liceu, e bună pentru facultate!

Oricât de scandalos ar fi cazul, el are o explicație: universitatea de stat cu pricina are standarde etice scăzute, cu o rectoriță plagiatoare „în serie” care tocmai a fost sancționată de Consiliul Național de Etică. Criteriile de selecție sunt astfel îngăduitoare, adaptate la morala colectivă care îngăduie în frunte, de trei mandate, o impostoare. Primirea Laviniei Biț cu brațele deschise nu e o excepție, ci o practică a instituțiilor publice din România.

De altfel, sancționarea exemplară prin lege a Ramonei Lile de către CNECSDTI prin retrogradarea didactică, interdicția de a mai candida 5 ani la funcții și grade și scoaterea lucrărilor plagiate, este cu nerușinare manipulată de Ramona Lile care încearcă să își convingă colegii că toate acestea sunt „recomandări”, iar ministrul Cîmpeanu o va proteja. Rămânerea în funcție este scopul principal fiindcă funcția vine cu privilegii și bani.

Să duci acasă peste 5.000 de euro lunar nu e de lăsat din mână! Celor care lucrează cinstit în educație pe salarii modeste le reamintesc un slogan mai vechi: „Aici sunt banii dumneavoastră”!

Vedem mai departe, la Iași, cum Costel Alexe, fost ministru liberal al Mediului, șeful filialei ieșene a PNL și președintele Consiliului Județean, zburdă în continuare, deși este urmărit penal într-un dosar greu: DNA îl acuză de luare de mită și instigare la delapidare fiindcă a primit 22 tone de tablă pentru a înlesni emiterea certificatelor de gaze cu efect de seră pentru un om de afaceri.

Despre demisie, sau cel puțin suspendare din funcție, nu se poate vorbi în România. Iar PNL nu îi cere să plece din fruntea filialei.

Acoperirea politică e mereu aceeași: încă nu există o sentință definitivă. „Fără penali în funcții publice” rămâne sloganul favorit al colegilor de coaliție, dar nu se aplică la liberali. Fiecare cu sloganul lui.

Un exemplu percutant este validarea ca deputat a colonelului (r) Francisc Tobă, fost consilier al lui Adrian Năstase și implicat în reprimarea Revoluției din 1989. AUR, partidul pe lista căruia a fost ales, s-a dezis de el și astfel a cerut ca alegerea sa să nu fie validată, conform regulamentului care exclude aleșii rămași fără partid.

Instantaneu s-au mobilizat deputații Simonis-PSD, Moșteanu-USR și Andronache-PNL, au schimbat regulamentul și l-au aruncat în plen cu numeroase erori tehnice, astfel că validarea a trecut la vot.

Pentru ce toată agitația? Ca să nu se creeze un precedent care să le dea parlamentarilor dureri de cap. Acel cap de la care se împute peștele tranziției românești.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Articolul precedent
Articolul următor
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Prizonieri ai zilelor de ieri

Prizonieri ai zilelor de ieri. Lucrurile din jurul nostru...

Cîrstoiu stop. Când șmecheria din piață nu merge și în politică

Cîrstoiu stop. Am fost convins că PSD și PNL...

Orașul cu nasul pe sus votează un golan

Toate sondajele de opinie publicate în ultima vreme arată...

Cine-l poate bate pe Nicușor Dan

Cine-l poate bate pe Nicușor Dan? Cine va deconta...