De ce nu se mai întorc românii plecați din România. Plecarea și stabilirea în străinătate rămâne o realitate dureroasă pentru foarte mulți care, în ciuda dorinței de a reveni acasă, se confruntă cu obstacole mari, deși clasa politică declară că face totul pentru a-i determina să se întoarcă.
În cele ce urmează, vom explora mai detaliat trei cazuri semnificative care oferă o perspectivă clară asupra motivelor pentru care acești români nu se mai întorc în România sau, dacă o fac, în urma experiențelor trăite aici renunță în scurt timp la țara unde s-au născut.
Cazul lui Cătălin: Lupta împotriva corupției și birocrației
Conform unui articol publicat recent de PressHub, Cătălin a plecat din România, nu din motive financiare, ci din cauza unui mediu corupt și a dificultăților întâlnite în menținerea unui business. El povestește că înainte de anul 2000, perioadă în care a decis să părăsească țara, România era afectată de un nivel ridicat de corupție și de o birocrație asfixiantă.
În plus, interesul limitat pentru domeniul în care lucra, IT-ul, a fost un alt motiv pentru plecare. În ciuda faptului că tehnologia se dezvolta bine și în România, mentalitatea și lipsa de educație în domeniul online-ului au făcut ca acesta să se simtă în Anglia mult mai în largul său.
Citește și: Cum se omoară un dosar de crimă organizată: proxeneți cu vechime, trimiși acasă după 24 de ore
A încercat să se întoarcă în țară și chiar să-și deschidă un SRL, dar s-a lovit de un sistem birocratic greoi și de sfaturi care îl îndemnau să rămână în străinătate. Experiențele sale subliniază problema profundă a corupției în România, care persistă ca un obstacol major în calea întoarcerii pentru mulți români plecați din țară.
Cazul Dorinei și al soțului ei: Abuzurile autorităților și lipsa încrederii în sistemul judiciar
Dorina a avut parte de o experiență traumatizantă cu autoritățile române în perioada anilor 1993-1994. Un șef de la poliția economică din orașul de lângă Stâlpeni unde își deschisese o mică afacere a făcut presiuni asupra ei pentru a se asocia cu el în afaceri. Când a refuzat, ea și familia sa au devenit ținta unor abuzuri flagrante.
Inspectorii, subordonații celui cu care au refuzat să se asocieze, au impus o amendă de 3.000 de lei pentru un presupus preț căzut pe jos și neafișat al bananelor din magazinul său.
Cu toate că li s-a spus că este incorect, contabilul firmei considerând amenda drept ilegală și exagerată, sfătuind-o să nu o plătească, Dorina și soțul său au fost nevoiți să o achite. Asta deși amenda fusese inițial impusă doar soțului, nu și ei.
Cu uimire și frustrare, au aflat că abuzurile nu se opresc doar aici.
Continuarea, în Gazeta de Stâlpeni!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Facebook Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
