De ce nu se vede Moldova de la București? Cum explică politicienii și societatea civilă faptul că nu se pot uni, pentru a impune mai bine interesele regiunii, în Capitală și la Bruxelles.
Tema a fost deschisă de Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, în cadrul evenimentului „De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova”, organizat la Iași de Freedom House România împreună cu RFI România, Ziarul de Iași și PRESShub
La dezbatere au participat președintele PSD Bacău, europarlamentar și candidat pentru un nou mandat, Dragoș Benea, deputatul PNL, șeful PNL Iași și candidat pentru europarlamentare Alexandru Muraru, Silviu Gurlui, candidat AUR pentru Parlamentul European, Mirabela Miron, președinta Organizației Femeilor de Afaceri din cadrul UGIR, și Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț din Iași.
Dorin Dobrincu a menționat, în cadrul evenimentului, în primul rând, că nu sunt suficienți politicieni din regiunea Moldovei pe poziții eligibile pentru a intra în Parlamentul European.
Citește și: De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova
Cel mult 4 politicieni din Moldova în Parlamentul European
Dorin Dobrincu a spus că asociațiile civice din Moldova cer construirea de autostrăzi în Moldova de aproximativ 8 ani.
„Eu reprezint aici Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Alături de alte asociații civice din Moldova, ne-am implicat de-a lungul ultimilor șapte-opt ani în formă cât se poate de organizată în susținerea pentru construirea autostrăzilor în Moldova, în mod special autostrada A8”.
Acesta a arătat că din cei 33 de politicieni pe care îi va trimite România în Parlamentul European, cel mult 4 ar putea să fie reprezentanți ai regiunii Moldova.
„Oamenii care vor pleca din partea României, cei 33, pleacă ca reprezentanți ai unei unice circumscripții, circumscripția națională. Aș trece foarte repede în revistă situația partidelor care au șanse ca să trimită oameni în Parlamentul European. La PSD sunt doi oameni cu privire la Moldova. Sunt doi oameni care cel mai probabil au o șansă să prindă o poziție eligibilă. E vorba de domnul Benea pe 13 și de domnul Nica pe 15.
La PNL, s-ar putea să mă înșel, există abia pe locul 21 un om care vine dintr-o organizație PNL din Moldova. Domnul Muraru, aici de față. După toate calculele mele, dacă nu sunt dați de-o parte alții, într-o formă sau alta, domnul Muraru nu intră în Parlament European.
Domnul Gurlui de la AUR este pe poziția cincisprezecea, dacă nu mă înșel. La USR nu este niciun politician dintr-o organizație din Moldova pe loc eligibil”.
Citește și: De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova
De ce nu se vede Moldova de la București. Modul cum este tratată regiunea este o problemă
Președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a mai subliniat și faptul că decizia despre cine va fi trimis în Parlamentul European este un aspect foarte important.
„În același timp e o problemă modul în care sunt tratate județele Moldovei, Moldova în ansamblu. În urmă cu aproape 2 săptămâni, la Iași a venit un comisar european. Se întâmplă că a fost chiar comisarul european din partea României, doamna Vălean.
O întrunire care a fost organizată de Consiliul Județean Iași cu reprezentanții a trei asociații civile implicate în acțiunile pro-autostradă. Discuția a fost una foarte civilizată, dar în același timp dezamăgitoare. Accentuez, dezamăgitoare.
Am văzut un om care nu înțelegea foarte bine ce se întâmplă în țara asta și în zona noastră, în regiunea noastră, deși vine din România. Este o responsabilitate enormă pe cine trimitem și cum trimitem în Parlamentul European”.
Dezbinarea, o constantă
Candidatul PSD la alegerile europarlamentare, Dragoș Benea, a declarat în cadrul dezbaterii că există un sentiment de dezbinare inclusiv în rândul formațiunilor politice din Moldova.
„Ce-a spus domnul profesor deschide o discuție care duce mult în timp. Cum definim politicianul puternic, ce înseamnă organizație județeană puternică. Eu vă pot explica. Știu cât de cât organizațiile PSD din Moldova, știu cum funcționează o organizație politică, știu cum funcționează organizație politică la nivel național, dar pot să spun că în spațiu moldovenesc dezbinarea a fost o constantă de-a lungul timpului”.
Acesta a mai spus că în mai bine de un deceniu, nu a existat un moment în care partidele politice din Moldova să cadă de acord asupra unui proiect
„Acum să ajungem la discuția că de ce se face acum A7, ca se spune că guvernarea Ciolacu este foarte favorabilă cu Moldova. Discuția cred că trebuie să plece de prin anii 90-2.000 și evident că ține cont și de nume, prenume, de cifre, de organizații, dar și de organizații care știu să se coaguleze pentru anumite obiective.
Eu n-am văzut de-a lungul timpului la PSD, am spus-o pe scenă la conferința de la PSD Iași, dar nici la PNL și nici la alt partid în Moldova să se pună de acord pe un proiect cele șase organizații din Nord-Est.
Eu n-am văzut în 10-15 ani. A fost un concurs care ajunge mai repede la București sau care face mai mult în raport cu ceilalți. Este o realitate”.
De ce nu se vede Moldova de la București. Listele sunt dezechilibrate
Alexandru Muraru, candidat din partea PNL la europarlamentare, crede și el că există o inegalitate când vine vorba de reprezentarea regiunilor din România pe listele de vot.
„Sigur că această discuție legată de un echilibru regional pe listele pentru candidaturile de eurodeputați ale partidelor politice este un deziderat pe care eu l-am invocat în momentul în care am depus candidatura în PNL. Am spus exact acest lucru, că există colegi, spre exemplu, care nici din punct de vedere al performanțelor politice nu pot invoca susținerea PNL pentru un loc pentru aceste liste.
Lista este profund dezechilibrată, pentru că dacă calculăm lista PNL-PSD și trebuie să subliniez acest lucru, nu a fost niciodată o discuție de paritate, pentru că s-au luat în discuție sondajele de opinie. Deci PNL nu a avut atâtea locuri cât a avut PSD”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Eveniment organizat în cadrul proiectului proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european” sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.
