De ce nu știm adevărul despre Mineriadă | Deutsche Welle

Data:

Ion Iliescu e din nou trimis în judecată împreună cu ceilalți demnitari cu care împărțea puterea în 1990, când i-a chemat pe mineri. Procurorul general nu e sigur că societatea e pregătită să vadă gata dosarele istorice.

Ancheta procurorilor pentru cea mai dură mineriadă, cea care a dus la sfârșitul fenomenului Piața Universității a fost refăcută de mai multe ori de parcă strategia magistraților ar fi fost să nu se termine niciodată: i) procurorul militar Dan Voinea, cunoscut ca procurorul din procesul soților Ceaușescu a tergiversat ancheta până în 2008, când în mod neașteptat, Laura Codruța Kovesi care era șefa Parchetului General a hotărât neînceperea urmăririi penale; ii) în 2014, CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat România să continue ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990; iii) în 2015, un alt procuror general, Tiberiu Niţu, a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale și în cele din urmă, în 2017, dosarul este finalizat de procurori și trimis în instanță; iv) stă, însă, la Camera Preliminară de la Curtea Supremă aproape doi ani până la verdict; v) în 18 februarie 2020 Secția Specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție, SIIJ, a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă, care făcuse publică motivarea cu doar o zi înainte; vi) anul trecut au început noi audieri pentru dosarul Mineriadei din 1990.

După ce a preluat puterea, Ion Iliescu și cei din anturajul său au gândit un plan de neutralizare a celor care începuseră să conteste felul în care această grupare a ajuns în vârful statului. Tinerii și intelectualii erau predominanți în protestul maraton din Piața Universității, care cerea între altele aplicarea punctului 8 de la Timișoara, potrivit căruia foștii activiști de partid și securiștii trebuiau să stea deoparte și să nu candideze pentru cel puțin trei mandate. Lustrația ar fi salvat România de indeciziile ei care au ținut țara inițial în sfera de influență a Moscovei, iar ulterior, până în 1996, într-o zonă gri, între Rusia și Occident.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Reacțiile Comisiei Europene și Parlamentului European după tarifele vamale anunțate de Trump. Ursula von der Leyen: Finalizăm deja un prim pachet de contramăsuri

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: MIRCEA HUDEK / AGERPRES FOTO)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related