De ce nu sunt de acord Florin Iordache și comisiile din Parlament cu limitarea mandatelor șefiilor serviciilor secrete

Data:

spot_img

Consiliul Legislativ, instituție condusă de fostului deputat PSD Florin Iordache, a dat aviz negativ inițiativei legislative potrivit căreia șefii serviciilor de informații nu pot deține mai mult de două mandate de câte a 4 ani. La fel au procedat Comisiile de apărare din Parlament care au respins modificarea pe motiv că legea SRI este veche și că trebuie revizuită total, nu pe bucăți.

Iordache a ajuns la concluzia că propunerea de limitare a mandatelor șefilor Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Protecție și Pază (SPP) Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sau a șefului Serviciului secret al Armatei la două mandate a câte 4 ani nu a fost „temeinic fundamentată”, așa cum cere legea privind normele de tehnică legislativă.

În plus, Iordache a invocat o decizie a Curții Constituționale (CCR) în care se spune că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative„, calitate care nu a fost respectată de inițiator, deputatului USR Emanuel Ungureanu.

Pretexte puerile

Iordache a ajuns la concluzia că trebuie să emită aviz negativ deoarece „din redactarea Expunerii de motive a prezentei propuneri legislative, nu reiese că soluțiile preconizate au fost precedate de o temeinică fundamentare şi nici că acestea respectă structura prevăzută de art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind prezentate, printre altele, nici informații cu privire la consultările derulate în vederea elaborării proiectului şi nici la măsurile de implementare pe care le presupune aplicarea noului act normativ”, se arată în motivarea Consiliului Legislativ.

Propunerea lui Ungureanu este una simplă: reducerea mandatelor șefilor instituțiillor serviciilor secrete la cel mult două mandate a câte 4 ani fiecare. Altfel, se ajunge la situații precum mandatul lui Lucian Pahonțu la SPP care durează de 19 ani.

În expunerea de motive, el arată că „Serviciile de informații joacă un rol crucial în asigurarea securității naționale, fiind responsabile pentru protecția împotriva amenințărilor interne și externe, contrainformaţii şi activități de supraveghere. „Concentrarea excesivă de putere în mâinile unei singure persoane pe o perioadă îndelungată poate conduce la riscuri de corupție, abuz de putere şi diminuarea transparenţei şi responsabilității”.

Excesul de putere

„Mandatele limitate împiedică directorii de servicii secrete să acumuleze excesiv de multă putere, reducând astfel riscul de abuzuri și asigurând un echilibru în exercitarea autorității. Prin rotația periodică a liderilor, se descurajează crearea unor rețele de influență care pot duce la practici corupte şi la utilizarea resurselor instituției în scopuri personale sau politice”, se arată în expunerea de motive a propunerii lui Ungureanu cu care Florin Iordache nu a fost de acord.

Iordache a încasat anul trecut peste 3.000 de euro /lună net de la Consiliul Legislativ. Soția sa, fost judecător la instanța supremă, a avut o pensie de 27.500 de lei/lună la care s-au adaugat 300.000 de lei sume restante stabilite prin hotărâri judecătorești, adică echivalentul a alțor 10.500 de euro/net/lună.

Camera Deputaților a fost prima cameră sesizată cu modificarea legii. Imediat, s-a întrunit Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și s-a discutat Propunerea legislativă în ședința din data de 21 octombrie 2024.

De ce au respins deputații

Cu majoritate de voturi, s-a luat decizia să să transmită Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională un raport preliminar de respingere a Propunerii legislative privind limitarea numărului de mandate ale conducătorilor serviciilor secrete.

Potrivit documentelor ședinței, la dezbateri au participat la dezbateri au participat Eduard Bachide, secretar de Stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Adrian Petcu, subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, soțul șefei Inspecției judiciare Roxana Ioana Petcu, Luiza Iordache din partea SRI, Iustina Nițulescu din partea SIE, Angelica Lămășanu din partea STS ȘI Ioana Alexandru din partea SPP.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative privind limitarea numărului de mandate ale conducătorilor serviciilor secrete. Motivul este acela că legea privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații Legea „este un act normativ cu o vechime considerabilă, a cărui actualizare necesită o abordare complexă, presupunând modificări de fond, substanțiale, realizate în cadrul unui pachet normativ în care să fie incluse și modificări ale unora dintre actele normative cadru, incidente domeniului securității și apărării naționale”.

Documentul este semnat de Dan Laurențiu Leoreanu, Ioan Cristian Chirteș președinți și Dumitru Rujan și Botond Csoma, secretari.

Lideri în contradicție cu propriile partide

Decizia majorității parlamentare vine în contradicție cu declarațiile publice ale șefilor PSD și PNL privind durata mandatelor șefilor serviciilor secrete. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, și-a asumat, în cadrul dezbaterii prezidențiabililor de la Antena 3 CNN, că va reduce mandatul șefilor serviciilor secrete la două, cu o durată de cinci ani fiecare, care să se exercite în mandatul sau în mandatele unui președinte.

Și președintele PNL Nicolae Ciucă este de acord cu limitarea mandatelor, deși parlamentarii lui au votat împotriva modificării legii. „Eu cred că așa cum sunt limitate mandatele și pentru președinte, și pentru alte funcții de relevanță în statul român, este important să fie limitate și pentru celelalte instituții. Este chiar foarte sănătos”, a declarat Ciucă în campania electorală pentru prezidențiale.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

50 de birouri pentru zece angajați ai Parchetului Militar Iași

Șeful Parchetului Militar București, procurorul Bogdan Pîrlog, critică investiția...

Expunerea politică, criteriu pentru a fi numit în CA-ul unei companii din subordinea Romarm

În condițiile în care Comisia Europeană insistă pentru numirea...

Procurorul Negrilă de la Olt, lăsat fără atribuții după ce a fost pus sub acuzare

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)...