Producerea de energie verde, prin panouri fotovoltaice, în comunități construite de către cetățeni, nu va fi posibilă fără determinare umană colectivă, fără modernizarea rețelelor de transport și fără legi bune.
În bătălia împotriva marilor producători de energie, cetățenii sunt ca David în luptă cu Goliat. Timp de patru luni, o jurnalistă din Polonia și un jurnalist din România i-au căutat pe cei care încearcă să schimbe paradigma în producerea de energie. Au verificat datele și au discutat cu zeci de experți despre conceptul comunităților și cooperativelor de energie din Polonia și România.
Autori: Marius Daea și Edyta Iwaniak
În urmă cu mai bine de doi ani, blocul de locuințe a jurnalistei poloneze care a scris acest text, din cartierul Praga al Varșoviei, a câștigat concursul EON pentru o instalație fotovoltaică (aproximativ 18.000 EUR).
Instalația strălucește acum frumos pe acoperiș, cablurile se întind cu mândrie și blatul este alb și argintiu.
Dar cât de mult a reușit această comunitate să-și reducă facturile la electricitate?
Până în prezent, blocul de apartamente nu este conectat la rețea, adică nu produce energie electrică pentru spațiile comune (iluminat pe coridoare, lifturi). A fost nevoie de aproape doi ani pentru a aduna documentația, a obține permisele corespunzătoare și, în cele din urmă, pentru a fi conectată la rețea.
Încă nu există contor și conexiune adecvate. Mulți oameni au investit o grămadă de timp pentru acest proiect și întreaga comunitate a cheltuit și câteva mii de zloți. Trebuia să fie începutul unei cooperative energetice.
Totuși, în ciuda acestor piedici, interesul pentru așa-numita energie de disipare și oportunitățile pe care le oferă nu a dispărut.
După ce a examinat cu atenție chestiunea, jurnalista și-a propus să-și facă un țel din înființarea unei cooperative energetice la nivel de oraș, nu doar de bloc.
În ultimul an, în loc să meargă la teatru, a participat la conferințe de energie și a studiat managementul cooperativ. L-a convins pe colegul jurnalist român că, din moment ce în Polonia ar putea fi construite peste 1,3 milioane instalații fotovoltaice individuale, ceea ce este o bază ideală pentru cooperativele energetice, este posibil ca ceva similar să se întâmple și în România.
Panourile fotovoltaice de pe bloc. FOTO: arhivă privată
Dreptul cetățenilor UE de a deține energie
Experții în energie din România subliniază că guvernele românești au avut în trecut tendința de a copia în Polonia în acest domeniu.
Ambele țări sunt într-o măsură similară dependente de combustibilul fosil, cu un lobby minier puternic (70% din energie în Polonia, doar 18% în România – unde domină apa cu 25% din piață, energia nucleară 20% și gazele 17%).
Au rețele energetice învechite și trebuie să-şi adapteze legile la Reglementările Comisiei Europene REDII și în curând RED III (Directiva Energie Regenerabilă, a cărei formă finală ar trebui să prindă contur în acest an și presupune o utilizare și mai mare a energiei din surse regenerabile) și întregul pachet Energie curată (8 documente diferite).
Nici Polonia, nici România nu au reușit să pună în aplicare pe deplin toate reglementările și recomandările.
RED II este important pentru energia comunitară, deoarece presupune dezvoltarea energiei de la prosumatori și crearea de comunități energetice. Și este, într-o oarecare măsură, un răspuns la fenomenul sărăciei energetice.
Ce înseamnă, de fapt, sărăcia energetică: unul din 10 polonezi nu poate plăti în mod continuu facturile la energie; România stă chiar mai rău, cu aproape o treime din cetățeni (28%), care nu pot achita facturile la timp.
Sărăcia energetică este definită „ca o situație în care o gospodărie sau o persoană nu este în măsură să obțină servicii energetice de bază (iluminat, încălzire, răcire, mobilitate și electricitate) care să ofere un standard de trai decent, din cauza unei combinații de venituri mici, energie ridicată, cheltuieli și eficiență energetică scăzută a apartamentelor.
După ce ONU a recunoscut mediul sănătos ca drept al omului, admiterea oficială a dreptului omului de a produce energie pentru uz propriu este doar o chestiune de timp. Deja activiștii vorbesc despre asta ca despre un fapt.
Aproximativ 1 milion de europeni produc și consumă energie electrică la nivel local. Până în 2050, aceasta ar putea fi de până la 260 de milioane.
Cu toate acestea, producerea de energie nu seamănă cu creșterea roșiilor pe pervaz, deși poate dacă s-ar crea comunități energetice în masă, comparația nu ar mai părea atât de exagerată.
Tema energiei distribuite, adică energia civică, a intrat permanent în discursul social-politic în toată Europa și, deși nu este nouă (în 2019, Ursula Von der Leyen a comparat energia civică cu zborurile spațiale), trezește emoții mai ales în rândul experților sau activiștilor pentru climă, fără a număra membrii cooperativei înșiși.
Cum pătrunde subiectul energiei colective în politica poloneză?
Când a fost redactat acest text, Polonia se afla în perioada pre-electorală și mențiuni despre comunitățile energetice, deși minore, au fost incluse în fiecare program electoral al partidelor care doreau intrarea în parlament.
1. „Permitem crearea a 700 de comunități locale de energie, care să genereze propria energie electrică mai ieftină”, a menționat Coaliția Civică (principalul partid de opoziție din Polonia), foarte specific, în cererile sale de campanie pentru primele 100 de zile.
2. Comunitățile energetice sunt, de asemenea, incluse în programul partidului de guvernământ PiS:
„Vom continua să sprijinim inițiativele civice în acest domeniu (instalații individuale, locale, clustere și comunități energetice)” și vom elimina blocajele prin extinderea rețelelor de distribuție a energiei, utilizarea pe scară largă a transformatoarelor bidirecționale și construirea de instalații de stocare a energiei.”
3. POLSKA 2050, numită a treia cale: O centrală electrică în fiecare casă! „Vom introduce modificări legale care vor permite tuturor polonezilor să câștige bani producând propria energie electrică din vânt și soare polonez.”
4. Stânga: Energie proprie în fiecare casă. „La fel cum facem astăzi condimente de iarnă, fiecare va putea să-și producă propria energie electrică. Surplusurile vor putea fi vândute fără formalități inutile. Nu va exista industrie energetică fără cooperative energetice”, este citată Anita Sowińska, membră a Sejm-ului Republicii Polone din Noua Stânga, de către site-urile din industrie.
Totuși, declarațiile de partid cu privire la comunitatea energetică nu sunt pe prima listă de priorități. Dar, faptul că acest subiect apare înseamnă că a intrat în mainstreamul dezbaterii publice.
Doar alegerile locale de anul viitor vor arăta cât de puternică este vocea cooperativismului, spune Rafał Krentz, zCoopTechHub (primul centru tehnologic cooperativ din Polonia, condus de PLZ Spółdzielnia), activist în domeniul cooperativelor.
S-ar putea spune că are ideea de cooperativă în sânge: mama lui a lucrat într-o cooperativă de jucării, iar astăzi promovează înființarea de cooperative, inclusiv de cooperative energetice, și crede că datorită acestora, nu numai sectorul energetic va prospera.
Susține că oamenii care lucrează împreună sunt o voce importantă, mai ales la nivel local. În același timp, el recunoaște:
„În Polonia, nu ne plac cooperativele, sunt asociate cu cooperativele agricole, cu întreprinderile falimentate, eșecul în general, Republica Populară Polonă, ceva ce nu poate reuși.
Nu se discută în România
În România, tema comunităților de energie este complet absentă din spațiul public.
Directiva europeană privind energia din surse regenerabile a fost transpusă cu mare întârziere în legislația națională, însă fără a emite legislația secundară, care să dea posibilitatea înființării comunităților de energie.
Greenpeace România a inițiat în 2022 o campanie de susținere a democrației energetice, adică a creării de comunități energetice, spune Olimpia Nicolae, reprezentant al organizației.
De 5 ani, de la introducerea temei în Uniunea Europeană, nu a fost elaborat niciun document, iar instituțiile responsabile (ANRE, Ministerul Energiei) nu au creat un cadru legal, adică legislație secundară care să asigure crearea de comunități de energie.
În prezent, în România, dacă cineva ar dori să înființeze o comunitate energetică, ar fi imposibil, pentru că nu există o metodologie sau reguli de implementare a legii, menționează și Andrei Crăciun, de la Greenpeace România.
Singurii care au facut ceva pentru comunitățile de energie în România au fost cei de la Greenpeace, care organizează, printre altele, vizite de studiu la cele similare din Europa, pentru actori locali care au în plan să înființeze astfel de comunități în țară.
În Polonia, multe conferințe, întâlniri și ateliere despre energia comunitară vorbesc despre mai multe cooperative energetice, deși întreaga listă se află în registrul KOWR.
Am întrebat unitatea guvernamentală din Polonia responsabilă cu înregistrarea cooperativelor energetice despre cele care produc efectiv energie.
„În această listă sunt înscrise 16 cooperative energetice (între timp a mai trecută în listă o altă cooperativă energetică), care au declarat că desfășoară afaceri în domeniul producerii de energie electrică în instalații de surse regenerabile de energie – instalații fotovoltaice.
Totodată, țin să vă informez că KOWR nu deține informații dacă cooperativele energetice care au fost înscrise în listă produc curent electric ori doar s-au înregistrat.
În conformitate cu prevederile Legii SRE, cooperativele energetice prezintă directorului general al KOWR un raport privind activitățile lor, în termen de 60 de zile de la sfârșitul anului calendaristic.
Prin urmare, informațiile despre activitățile cooperativelor energetice care au fost incluse în listă în 2023 vor fi cunoscute de KOWR abia la începutul anului 2024”, este răspunsul pe care l-am primit.
Lipsa subvențiilor sau subvențiile insuficiente sunt bariere în calea creării de cooperative energetice.
De fapt, în acest moment este planificată o competiție în Polonia cu un KPO (măsura 2.2.2) care urmează să asigure finanțare pre-investiție, adică sprijin pentru organizarea unei cooperative energetice [concursul a început pe 19 septembrie 2023.
Totuși, cooperativele în sine nu vor primi subvenții pentru energie fotovoltaică, ci doar un împrumut preferențial de 6-7%. Doar pentru a crea o instalație de biogaz există o subvenție de 50%, dar nu doar pentru cooperative..
„Acesta este un obstacol destul de serios, oamenii au nevoie de încurajare, după cum putem vedea după programul Moj Prąd – chiar și 50% în cazul panourilor fotovoltaice pentru cooperative”, a declarat Rafał Krentz.
Cert este că nu există încă o cooperativă energetică pur civică în Polonia. Cele 16 cooperative înscrise în registru sunt proiecte cu participarea autorităților locale sau a întreprinderilor. Majoritatea au fost înregistrate în ultimele săptămâni din 2023.
În Polonia, cooperativele energetice sunt reglementate de Legea SRE din 2016, care a fost modificată prin Legea din 17 august 2023.
Ce sunt comunitățile de energie?
Comunitățile de energie sunt grupuri de oameni care se adună în cadrul cooperativelor, al comunităților, ca prosumatori colectivi și virtuali, dar și în clustere energetice pentru a produce, distribui și consuma în comun energie. Acestea pot fi create de autorități publice, companii sau organizații non-profit.
Comunitățile energetice (inclusiv cooperativele, care au fost primele introduse în lege) sunt menite să ajute la tranziția către surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. Sunt, de asemenea, menite să contribuie la reducerea prețurilor la energie, oferind o alternativă la furnizorii tradiționali de energie.
„Sunt unul dintre elementele cheie în transformarea energetică a țărilor Uniunii Europene: până în 2050, jumătate dintre cetățenii UE sunt de așteptat să producă până la 50% din energie regenerabilă”, arată Comisia Europeană.
După cum precizează Eurostat, în 2021 a fost de 21,8%.
Locuitorii din orașe, discriminați
„Da, avem reglementări privind cooperativele energetice din Polonia, dar sunt destul de prohibitive. În primul rând, există restricții de locație, adică cooperativa poate fi înființată în maximum cinci municipii: rural sau rural-urban. Și asta e o limitare, nu?
Iar acest lucru îi exclude complet pe locuitorii orașului, ceea ce este în contradicție cu legislația Uniunii Europene.
În opinia noastră, acest lucru este discriminatoriu față de locuitorii orașului. În plus, avem un număr limitat de persoane de sus în jos – până la 1.000 care pot participa la această cooperativă”, a comentat Anna Frączyk, avocat al ClientEarth.
Agnieszka Stupkiewcz, consilier juridic la Fundația Frank Bold din Cracovia, co-autor al unui raport din iulie 2023 (Aspecte juridice ale creării unei comunități energetice), care promovează ideea de energie verde, adaugă: „Legiuitorul polonez a ignorat obiectivele directivei de piață și ale RED II și a ignorat ponderea energiei distribuite.
Modificările aduse legii în acest sens, din care o parte a intrat în vigoare la 19 septembrie 2023 (mai multe vor urma anul viitor), reglementează comunitățile energetice mai larg, deși diferitele lor forme pot fi deja implementate de către cooperative sau clustere.
Este suficient să fie adăugat un cuvânt la actul existent privind cooperativele energetice: „urbane”.
„Jocul de-a șoarecele și pisica” al statului polonez cu legea privind cooperativele energetice este confirmat de un interlocutor din Ministerul Dezvoltării și Tehnologiei, care dorește să rămână anonim.
El subliniază că succesul programului „Moj Prąd”, adică peste 1,3 milioane de instalații de prosumator, a depășit capacitățile statului în acest domeniu.
De exemplu, pentru că rețelele de transport nu au fost modernizate, ceea ce are ca rezultat deconectarea instalațiilor domestice, atunci când este prea multă energie electrică în rețea.
În opinia sa, rețeaua nu ar putea rezista la dezvoltarea de cooperative de energie în orașe.
În iunie 2023, ClientEarth se întreba dacă să deschidă un proces împotriva statului polonez pentru discriminare față de locuitorii orașelor, care nu pot înființa cooperative.
Menționarea conceptului de comunitate energetică, inclusiv colectiv și prosumator virtual, a fost o soluție la legislația lipsă privind cooperativele energetice din orașe?
Agnieszka Stupkiewicz se îndoiește. „Legiuitorul polonez a construit prevederile în așa fel încât să nu solicite comunităților de energie să producă energie, ceea ce este clar din expunerea de motive a actului normativ.
Este greu de spus dacă aceasta este o eroare sau o intenție, deoarece nu există niciun conector acolo care să facă din energie un obiect.
Acest lucru creează o mare posibilitate de abuz. Este greu de spus dacă înseamnă pregătirea pentru așa-numitul mecanism financiar «salcie energetică», adică posibilitatea tăierii pădurilor, sau o eroare de scriere”, menționează Agnieszka Stupkiewicz.
Lipsa generală de intenție a guvernului polonez de a se angaja efectiv în stimularea energie regenerabile și tranziția de la combustibilii fosili la surse verzi este confirmată de interlocutorul nostru din minister.
Este convins că guvernul se va lupta până la ultima picătură de sânge împotriva punerii în aplicare a legii europene privind transformarea energetică, pentru că se bazează pe combustibili fosili și se teme de furia minerilor.
Implementează o lege care este de fapt o perdea de fum și afirmă direct că într-o situație politică și economică atât de instabilă, cooperativele civice nu au dreptul să se dezvolte.
Boom pentru cooperative?
Și totuși, în ciuda obstacolelor, cooperativele de energie înfloresc în Polonia. Deși majoritatea sunt inițiative ale oficialităților guvernamentale locale.
Przemysław Kubicki, secretar al comunei Błonie (50 km de Varșovia) timp de 15 ani, vorbește fără ocolișuri.
„În 2024, facturile la energie în comunitatea noastră locală vor crește cu 80%, deci căutăm soluții. Am citit cele 600 de pagini ale Planului Național de Reconstrucție (KPO) și am văzut că există o mulțime de bani potențiali pentru comunitatea mea.
Așa că am sunat Asociațiile Żmijewski și pas cu pas am cerut o părere de expert.
Cooperativa noastră nu este încă înregistrată în KOWR, dar știm unde va fi instalația, cât de mare ar trebui să fie și cu ce cost. Nu îmi fac griji privind conectarea la rețea – pentru că am contacte bune cu distribuitorul de energie local, deci cred că este doar o chestiune de un singur telefon.
Dar avem multă industrie, suntem lângă Varșovia și avem aici transformatoare de înaltă tensiune”, spune Przemysław Kubicki aproape dintr-o suflare.
Nu se simte ecologist, dar este fiu de fermier și cu siguranță nu va permite tăierea copacilor pentru a construi o instalație fotovoltaică.
Nu toate municipalitățile au norocul să aibă un consiliu municipal care să susțină și să acorde sprijin.
Subvențiile motivează cu siguranță multe municipalități, dar în partea de est a Poloniei, conectarea la rețea este cea mai mare provocare.
Și, în ciuda încrederii lui Kubicki că planul cooperativei va fi finalizat, el subliniază că o cooperare cu DSO (operator de sistem de distribuție, care emite un aviz pentru conectarea panourilor fotovoltaice la rețeaua publică de energie) trebuie să aibă loc, pentru că fără aceasta, totul va fi mai scump și, prin urmare, mai lent.
„Dacă PGE (cea mai mare companie de energie din Polonia, deținută de stat – n.r.) ne-ar trimite planuri de investiții, ne-ar fi de mare ajutor. Deci nu știm unde ne putem conecta acum sau în viitor. Este necesar un fel de platformă de cooperare, datorită căreia am putea reduce costurile și am putea pune cablurile împreună”, a menționat secretarull comunei Błonie.
Przemysław Kubicki crede că rețelele ar putea fi modernizate, dar deocamdată regiunea sa angajează muncitori pentru cele mai mici lucrări la stâlpi.
Rezumă: „Trebuie să ne grăbim, pentru că nu va primi toată lumea bani de la Planului Național de Reconstrucție (KPO), sperăm că dacă opoziția va câștiga alegerile, banii vor fi acolo și vom fi gata cu cooperativa.”
ANRE și Ministerul Energiei din România au încălcat legea europeană
Situația cooperativelor energetice din România este atât de lipsită de speranță încât încercările ulterioare de a ne interesa despre lucrările de creare și implementare a legii s-au soldat cu un eșec.
Instituțiile și autoritățile responsabile nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local.
Pentru a obține un punct de vedere oficială (interviu cu președintele sau unul dintre vicepreședinții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE), am trimis 6 solicitări scrise, alături de alte solicitări telefonice.
Au trecut trei luni de la prima noastră încercare de a obține un punct de vedere, iar ANRE refuză cu încăpățânare să explice de ce nu comunică nici la nivel european, nici la nivel local.
Când vine vorba de Administrația Fondului pentru Mediu, am întâlnit aceeași lipsă de transparență instituțională. A trebuit să mergem în instanță pentru a-i forța, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice, să ne furnizeze informațiile publice de care avem nevoie pentru a informa publicul.
Cei de la Administrația Fondului pentru Mediu ne-au solicitat și au condiționat interviul de furnizarea în avans a întrebărilor, ceea ce nu ne-ar fi permis să obținem informații autentice.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene spune clar:
„Prin pachetul Energie curată pentru toți europenii adoptat în 2019, UE a introdus în legislația sa conceptul de comunități energetice, în special comunități energetice ale cetățenilor și comunități de energie regenerabilă.
În acest sens, Directiva privind regulile comune pentru piața internă în electricitate ( (UE) 2019/944) și Directiva privind energia regenerabilă (UE) 2018/2001 (REDII) sunt deosebit de importante pentru facilitarea participării cetățenilor la tranziția energetică.
Comisia sprijină toate statele membre în elaborarea normelor naționale de punere în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile prin intermediul unor grupuri de lucru precum CA-RES și Registrul comunităților energetice, furnizând documente de orientare și cele mai bune practici.
Țările au avut timp să transpună directiva RED II, pe care România l-a depășit cu cel puțin doi ani.”
În mai 2022, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat (INFR(2021)0333) în cadrul unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar pentru transpunerea incompletă a normelor UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018 /2001 .
În ceea ce privește Directiva Energie Electrică 2019/944, infringementul împotriva României a fost închis în ianuarie 2023.
Articolul 22, secțiunea Articolul 4, prevede că: „Organismele administrației publice centrale competente, organele administrației publice locale […] precum și ANRE au obligația de a participa, în conformitate cu domeniul lor specific de activitate, la asigurarea unui cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării comunităților de energie regenerabilă”.
În acest moment, legislația secundară privind promovarea dezvoltării comunităților de energie regenerabilă nu a fost publicată. „Încălcarea legată de transpunerea RED II este încă deschisă”
Bruxelles inspiră, sprijină și construiește o rețea de bune practici
În timpul Săptămânii Energiei UE de la Bruxelles, în iunie, am avut impresia că cooperativele energetice sunt un subiect important.
Grecii, spaniolii și germanii și-au împărtășit experiențele de succes în crearea de astfel de cooperative. Nu au existat exemple poloneze sau românești.
În mod neoficial, am încercat să întrebăm dacă Comisia Europeană se gândește la modalități prin care ar putea forța țările care întârzie să implementeze transformarea energetică.
Am auzit că țările sunt independente și Comisia are încredere că vor pune în aplicare legea în propriul ritm, împărtășind practici sau educație.
O modalitate este de a implica oficialii locali în așa-numitele „ateliere espresso”, adică întâlniri scurte de 8 ore despre transformarea energetică. În plus, vizite de studiu în Belgia, unde cooperativismul înflorește.
Interlocutorul nostru ne împărtășește de bunăvoie experiența de a fi membru al unei mici cooperative energetice din Bruxelles, care alimentează clădirea de 17 apartamente.
Nu au avut probleme cu conectarea la rețeaua din oraș, motiv pentru care auzim încă o dată că excluderea rezidenților din orașe din cooperativele în Polonia nu este în conformitate cu planul Comisiei Europene.
„Trebuie să lupți pentru drepturile tale atât în Polonia, cât și în România, adevărul este că nimeni nu o va face pentru tine. Sunt reglementări bune la nivel european, trebuie să căutăm soluții”, spune el.
În România se referă la Greenpeace, care organizează, printre altele, vizite de studiu la Bruxelles pentru viitorii membri ai cooperativei.
În căutarea unui bypass către sistemul din România
Fondatorii Cooperativei de Energie, din România.
Cooperativa de Energie este prima comunitate energetică din România, lansată în octombrie 2019 cu 15 membri. A fost creată și controlată de cetățeni. Este în continuă creștere, în prezent are peste 700 de membri.
În urmă cu doi ani, cu contribuțiile proprii ale membrilor, au cumpărat chiar și o companie energetică, devenind primul furnizor român de energie 100% verde cu certificate de origine.
Plănuiesc să cumpere ferme solare. Totuși, chiar dacă țin de Rescoop (Federația Europeană a Cooperativelor Energetice ale Cetățenilor), nu este o cooperativă energetică în sensul definiției Comisiei Europene, deoarece activitățile lor sunt comerciale, iar ideea cooperativelor energetice este de a investi excedentul în cooperativă.
Într-o lume ideală – de exemplu, pentru izolare sau renovarea locuințelor.
Citește și: O altfel de cooperativă. De energie. Cum câștigi din surse verzi
Dar acest efort extraordinar merită remarcat, deși este puțin probabil să fie copiat.
După cum subliniază Greenpeace România, în această etapă, țara se luptă cu problema autorităților care inhibă instalarea panourilor fotovoltaice.
Cum este posibil ca o țară din Uniunea Europeană să nu-și încurajeze cetățenii să folosească instalațiile de energie verde și energia distribuită?
Programul Casa Verde a fost lansat în România în 2019, în valoare totală de 1,75 miliarde lei (aproximativ 1,88 miliarde zloți). Haosul și incompetența în distribuirea acestor bani este un subiect pentru un articol separat.
Drept urmare, dacă erau 13.600 de prosumatori în 2021, România se poate lăuda acum cu 65.000 de prosumatori, programele fiind încă deschise.
Deși am încercat de mai multe ori să primim finanțare, din păcate după câteva secunde de la deschiderea procesului online de aplicare, fondurile s-au epuizat.
În plus, succesul numărului de instalații, la fel ca în Polonia, este măsurabil. Rețelele de transport românești nu au fost proiectate pentru fluxul bidirecțional al energiei electrice, așa că atunci când soarele strălucește puternic, instalațiile de prosumator sunt oprite și, ca urmare, în locurile în care rețelele electrice sunt în cea mai proastă stare, fotovoltaicele pot aduce pierderi.
Răspunsul la problema rețelelor moștenite instabile este propunerea ANRE de a introduce un plafon al puterii pe care oamenii o pot instala.
Programul Casa Verde, Biserica și discriminarea cetățenilor din România
Administrația Fondului pentru Mediu este incapabilă să gestioneze programele. Încă de la început, Programul Casa Verde a avut nenumărate probleme.
Așa cum a „funcționat” și în 2023, Casa Vede a fost o competiție de viteză si competențe digitale. Nicidecum un program care să contribuie la scăderea gradului de sărăcie energetică în România, ajuns la 33% din gospodării. Sau să scurteze calea populație spre accesul la energie mai ieftină.
Cele mai vulnerabile categorii sociale din România, prin modul de aplicare, au fost discriminate.
Spre exemplu, persoanele în vârstă, din mediul rural, fără competențe digitale și fără acces la internet, nu vor putea accesa niciodată Programul Casa Verde.
O altă categorie de cetățeni sunt cei care locuiesc în blocuri, care nu au putut accesa fondurile prin casa Verde.
De ce bisericile, și nu școlile, spitalele sau căminele de bătrâni?
Ediția din anul 2023 a venit cu o noutate, așa cum se laudă AFM. Au fost incluse pentru finanțare unitățile de cult (bisericile), chiar dacă alte instituții publice ar fi fost mult mai îndreptățite să fie finanțate, precum școli, spitale, etc.
Administrația Fondului pentru Mediu a refuzat să stea de vorbă cu noi, pentru a ne explica cum au fundamentat necesitatea finanțării unităților de cult și nu a altor entități publice.
AFM se laudă cu indicatori greșiți
Administrația Fondului pentru Mediu se laudă că a reușit în mai puțin de 25 de minute (cumulat pe toate regiunile) să distribuie banii pentru ediția 2023. Un indicator care nu este relevant pentru acest program, mai mult arată incompetența instituției de a gandi strategii și de a avea predicții.
Așa se face că acum ne-am trezit că s-au dat bani pentru panouri fotovoltaice fără a avea o gândire clară.
Consumul de energie a scăzut, numărul prosumatorilor a crescut alarmant, rețeaua de distribuție nu face față.
Grafic: Alexandru Theodor Păuna. Sursa date: ANRE
Administrația Fondului pentru Mediu, deși are o armată de salariați în cadrul Biroului de comunicare, nu comunică profesionist.
În primul rând, condiționează cetățenii să dețină cont pe o anumită rețea de socializare, în loc să furnizeze informațiile în principal pe website-ul instituției.
Pe website, informațiile nu sunt prezentate într-un mod prietenos și ușor de accesat de publicul larg. La solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, încearcă tot felul de tertipuri pentru a nu furniza informațiile publice solicitate, încălcând astfel legea.
Au refuzat în repetate rânduri să ne acorde interviu. Deși la un moment dat au acceptat, am stabilit data și ora, dar au revocat cu câteva ore înainte de întâlnire, fără a ne da o altă posibilitate.
În Polonia, practica este pur și simplu să nu eliberezi avizul de conectare la rețea.
„În această perioadă, filialele locale ERO au primit în total aproape 11.000 de notificări de refuzuri de conectare a instalațiilor la rețeaua electrică, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 9 ori a numărului de refuzuri față de 2019-2020, când au fost puțin peste 1.200 de sesizări”, a raportat Biroul de Reglementare în Energie în iulie 2023.
Polonia este lider în producția de documente
Autorii documentului guvernamental „Strategia de dezvoltare a energiei distribuite în Polonia până în 2040”, pentru care Uniunea Europeană laudă Polonia, indică faptul că producția de energie pentru uz propriu a revenit în discuție publică. Principale linii:
- energia produsă și distribuită printr-un sistem energetic centralizat devine din ce în ce mai scumpă.
- energia produsă local poate fi livrată în multe cazuri la fel de sigur ca printr-un sistem electric centralizat.
- energia produsă local poate îndeplini cerințele cu emisii scăzute mai rapid și adesea mai economic.
- sursa proprie de energie a devenit disponibilă; construirea sursei este doar o provocare financiară, nu tehnică.
Războiul din Ucraina a arătat că producția centrală de energie nu garantează stabilitatea. Este mai bine, mai stabil și mai ieftin să produci (și să stochezi) energie la nivel local.
De ce sunt importante cooperativele energetice
Totuși, în același document citim că Polonia ar trebui să aloce 500 de miliarde de zloți pentru modernizarea rețelei de energie electrică până în 2040, adică aproximativ 30 de miliarde de zloți în fiecare an.
În iunie, la conferința de afaceri PV Congress, Arkadiusz Krakowiak, directorul Departamentului de Monitorizare a Pieței, Oficiul de Reglementare a Energiei, a vorbit despre investiții de 8 miliarde zloți anul trecut, 10 miliarde zloți anul acesta și 14 miliarde de zloți în 2024.
Este dificil să estimați câți ani va dura modernizarea în acest ritm, dacă va avea loc.
Acesta nu este ultimul cuvânt
Am discutat din nou câteva zeci de minute cu o angajată a operatorului Stoen, alimentat de EON din Varșovia, care încearcă încă să înregistreze Comunitatea Locuințelor ca prosumator colectiv (plan de urgență, deoarece nu este posibilă înființarea unei cooperative).
Angajata a răspuns că nu se poate deocamdată, adică în forma propusă, adică în așa fel încât să utilizeze surplusul de energie produsă pentru nevoi comune și să poată furniza energie electrică la apartamente.
Și-a cerut scuze că a durat atât de mult să răspundă, dar m-a asigurat că suntem primii oameni care au realizat o astfel de anchetă. A mai susținut că nimeni din compania ei nu era încă pregătit pentru astfel de soluții.
„Aceasta este încă melodia viitorului – poate că este mai bine să economisiți pur și simplu electricitate pentru a plăti mai puțin”, a declarat ea.
I-am mulțumit foarte mult pentru toate informațiile, dar niciunul dintre birouri nu a acordat atâta atenție solicitării mele. Am convenit că aceasta nu va fi ultima noastră conversație.
Urmăriți PressHUB și pe Google News
Foto principală: Silviu Matei / www.outdoorphotography.ro
Articol a fost dezvoltat cu sprijinul Journalismfund Europe. https://www.journalismfund.eu/
Articolul o fi documentat dar e cam insipid. Trebuie să ai la tine un pachețel de mâncare și un semn de carte ca să poți citi întreg articolul.