Liderii partidelor au spus la discuțiile cu președintele interimar că nu sunt de acord cu trimiterea de trupe de menținerea a păcii în Ucraina. Ei nu au precizat vreo idee nouă despre ce-ar trebui să propună Bucureștiul la întâlnirea extraordinară cu liderii europeni de săptămâna viitoare.
România pare că-și dorește să se retragă din jocul internațional, ca și cum nu are nimic de spus sau de adăugat. Președintele interimar Ilie Bolojan este la rândul lui excedat de crizele succesive din țară și din afară, pus într-o postură pentru care nu era, poate, destul de pregătit.
La discuțiile de la Cotroceni, Bolojan a încercat să afle de la șefii formațiunilor parlamentare care sunt obiectivele lor privind securitatea țării și cum se raportează la contradicțiile dintre Aliați pe tema Ucrainei.
Întâlnirea a avut loc pe fondul propunerii pe care le-a făcut-o președintele francez Emmanuel Macron europenilor: să ofere garanții de securitate Ucrainei în cazul în care Kievul decide să se angajeze într-o formulă de pace. Macron a explicat că Parisul „nu va trimite trupe în Ucraina mâine”, dar că „ia în considerare” să trimită „forțe pentru a garanta pacea odată ce aceasta a fost negociată”. Marea Britanie și Noua Zeelandă s-au oferit la rândul lor să-și trimită soldații pentru securizarea Ucrainei.
În România, niciun partid nu e de acord cu ideea de a trimite militari români în țara vecină. După cum a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, „dacă este pace, nu ai nevoie de menţinerea forţelor” iar dacă e război „nu vrei să intri în război”. UDMR crede că România poate asigura un sprijin logistic pentru Ucraina, punând la dispoziția SUA „și celor care vor să se implice mai activ” infrastructura necesară, dar fără a trimite trupe.
La întrebarea ce fel de garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina, România nu poate formula încă un răspuns. La summit-ul extraordinar din 6 martie, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor discuta acest subiect, Bucureștiul nu are prea multe de spus. Totuși, e de așteptat ca Ilie Bolojan să nu se plaseze alături de statele care tind spre iliberalism, cum sunt Ungaria sau Slovacia, care vor fi mai degrabă de partea agresorului, ci să caute mai degrabă să fie alături de marile democrații liberale.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale / Facebook)
