De ce România nu se teme de amenințările lui Putin

Data:

Bucureștiul a cumpărat în ultimii ani tehnică militară sofisticată suficientă pentru a face față oricărui atac până la intervenția NATO, evident dacă nu e vorba despre un atac nuclear.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat astăzi că „a luat act cu îngrijorare” de declaraţiile preşedintelui rus privind mobilizarea parţială a rezerviștilor. 300.000 de militari în rezervă ar putea fi trimiși pe frontul din Ucraina potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, care a spus că, altminteri, mizează pe 25 de milioane de bărbați care pot fi recrutați.

România nu a răspuns deocamdată nimic

Premierul român s-a arătat deranjat că tocmai de Ziua Internațională a Păcii, Vladimir Putin anunță referendumuri pentru regiunile Donbas, Herson și Zaporojie și spune că România își va păstra „atitudinea echilibrată şi va continua să analizeze cu calm alături de aliaţii din NATO evoluţia situaţiei din Ucraina”.

Despre proaspăta amenințare făcută de liderul de la Kremlin că Moscova va utiliza „toate mijloacele” de care dispune „pentru a proteja Rusia”, România nu a răspuns deocamdată nimic. Pentru a sublinia că amenințarea trebuie luată în serios Vladimir Putin a spus apăsat că nu e o exagerare, că nu blufează, pe scurt că „nu este o cacealma”.

Citește și: Preotul Visarion Alexa și-a recunoscut faptele, în fața comisiei de disciplină a BOR

Lituania a ridicat deja nivelul de alertă al armatei sale după anunțul lui Vladimir Putin, Letonia i-a prevenit pe eventualii bărbați fugari din calea conscripției rusești că nu vor fi primiți, șeful diplomației britanice consideră că mobilizarea parțială trebuie luată în serios, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre „o escaladare”, dar și despre faptul că „discursul lui Putin demonstrează că războiul nu merge „conform planurilor lui”. 

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a scris în această după amiază pe Twitter că „România condamnă cu fermitate anunţul preşedintelui Putin cu privire la următorii paşi ai Rusiei în ceea ce priveşte continuarea escaladării războiului său ilegal împotriva Ucrainei”. 

Ce riscuri există însă pentru România? Acum câteva zile The New York Times descria viitoarea ofensivă rusă în mai multe scenarii: un bombardament mai nediscriminatoriu al oraşelor ucrainene, o campanie de asasinate vizând lideri ucraineni de rang înalt sau un atac asupra centrelor de aprovizionare din afara Ucrainei, situate în ţări NATO precum Polonia şi România, care canalizează cantităţi extraordinare de arme, muniţie şi echipament militar în ţara vecină.

Apărată de celebrele sisteme HIMARS și Patriot

Pare greu de crezut, totuși, că Rusia ar vrea să atace un stat NATO după ce militarii ruși s-au confruntat pe teren cu armele sofisticate ale Alianței Nord Atlantice. Apoi, România are scutul Aegis Ashore, care poate apăra țara și întreaga regiune de eventualele lovituri ale Rusiei: sistemele sale interceptoare ar putea distruge, în timpul zborului rachete balistice cu rază medie de acțiune având o potenţială încărcătură nucleară, dar n-ar putea opri armele hipersonice. 

În plus, litoralul și nu numai este apărat de celebrele sisteme HIMARS și Patriot aflate în dotarea Armatei române. Avioanele NATO monitorizează încă dinaintea războiului din Ucraina, frontiera estică a Alianței, care desparte apele teritoriale ale României de cele ale Rusiei, de fapt dintre Crimeea ocupată ilegal în 2014 și NATO.

Din 24 februarie, când  militarii ruși au invadat Ucraina, Ministerul Apărării din România a încheiat contracte de peste un miliard de euro pentru sisteme electronice de război și alte arme cu tehnică avansată.

Compania Romtehnica vrea de pildă să achiziționeze sisteme portabile de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune. În continuare, Bucureștiul încearcă să găsească furnizori de drone, o operațiune începută anul trecut și rămasă neterminată.

Toate aceste cumpărături sofisticate pe care le-a făcut România pentru apărare, n-ar putea să oprească o invazie de proporții dinspre Est, dar ar putea face față pe moment, până când NATO ar trimite ajutoare. (Deutsche Welle Romania)

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

1 COMENTARIU

  1. Rusia nu poate deschide un alt front de lupta sau sa loveasca cu rachete o tara membra NATO. Obiectul principal al Rusiei este stoparea avansarii trupelor NATO catre frontierele sale .Rusia are de aparat 1000 de km de granita si nu doreste ca pe aceasta granita sa existe trupe NATO.Daca nu o poate face cu trupe de linie isi va retrage cetatenii etnici rusi si toate trupele armatei Rusiei din teritoriile ocupate aflate la granita cu Ucraina lovind teritoriul ramas libeer si total depopulat ce este deja deja distrus de loviturile armatei Rusiei, cu rachete nucleare tactice conform principiului „daca nu este al meu sa nu fie nici al vostru ” .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Doi proxeneți au scăpat de condamnare după o anchetă care a durat mai mult de un deceniu

Doi botoșăneni acuzați că au exploatat sexual mai multe...

Proiect depus de AUR pentru reintroducerea uniformelor în școli și licee

AUR a depus un proiect de lege la Senat...

Câţi agresori sexuali sunt înregistrați oficial în judeţul Olt

Peste 1.400 de persoane sunt înscrise în Registrul Agresorilor...