Doar Muzeul „Sf. Mitropolit Dosoftei” îşi poate primi vizitatorii. Urmează în acest an inaugurarea Muzeului dedicat Pogromului şi redeschiderea Casei „Pogor”. Ultimele pe listă sunt Casa „Nicolae Gane” şi Palatul Cantacuzino-Paşcanu.
Povestea muzeelor restaurate la Iaşi cu fonduri europene este mai lungă decât s-a crezut iniţial. Contractele de finanţare au început să fie semnate încă din 2017, licitaţiile s-au organizat imediat – unele cu repetiţie, dar până acum un singur muzeu a fost deschis publicului. Următorul, la vară.
Programul Operaţional Regional a fost mană cerească pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi. Patru dintre muzeele pe care le administrează sunt restaurate cu banii comunităţii europene prin POR. Alte trei au prins finanţări prin Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova. Toate obiectivele vizate datează de cel puţin un secol, iar lucrările au mers greu parcă tocmai din acest motiv. Cu o excepţie.
Din vremea lui Vasile Lupu
Cu cei 340 de ani ai săi, clădirea amenajată acum ca Muzeul „Sf. Mitropolit Dosoftei” este una dintre cele mai vechi din Iaşi. A fost restaurată în mai multe rânduri şi, până să ajungă să găzduiască secţia de literatură veche a MNLR, a fost reşedinţa mitropolitului al cărui nume îl poartă azi, a adăpostit prima tiparniţă care a funcţionat în Moldova, a fost dugheană negustorească, dar şi paraclis.
Gresia moale din care sunt făcute zidurile a necesitat o nouă intervenţie la doar 50 de ani de la ultima renovare. Cu 3,6 milioane de lei, cofinanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POR, problema a fost rezolvată şi, mai mult de atât, uşile şi scara din lemn de stejar au fost restaurate, iar instalaţiile electrică şi de încălzire, înlocuite. Casa Dosoftei a intrat în şantier în vara lui 2018 şi a ieşit în vara următoare, fiind redeschisă publicului la sfârşitul lui 2019.
A fost nevoie de un repaus de câteva luni, în care structura zidurilor vechi să „se aşeze” după tratamentele aplicate. Principala intervenţie a fost realizarea unui „dren perimetral, care va împiedica apa să urce prin piatra poroasă şi să o deterioreze în decursul ciclurilor de îngheţ-dezgheţ, primăvara şi toamna“, a explicat Gheorghe Băean, inginer specialist în restaurări şi coordonator al lucrărilor.
De la Casa Ororilor, la Casa Muzeelor
Înfăţişarea celei mai noi dintre clădirile restaurate, care este şi cea mai mare dintre cele 12 administrate de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, a costat deja peste 16 milioane de lei. Banii cheltuiţi de Consiliul Judeţean pe parcursul a 10 ani s-au întors la buget prin intermediul aceluiaşi Program Operaţional Regional.
Inaugurat cu 100 de ani în urmă ca redacţie a revistei „Viaţa românească”, imobilul a devenit ulterior sediul Chesturii. În iunie 1941 a fost martorul Pogromului organizat de autorităţi împotriva evreilor, masacru în care au pierit peste 13 mii de oameni. Muzeul dedicat Pogromului va fi primul inaugurat, peste două luni, în această Casă a muzeelor.Iniţial, clădirea urma să aibă rol administrativ. În acest scop a fost consolidată şi mansardată, ajungând să aibă astfel demisol, parter, etaj şi un pod funcţional. Ulterior, lucrările de restaurare au cuprins întreg edificiul, finanţate cu 16,6 milioane de lei, dintre care 16,25 milioane fonduri nerambursabile. În banii veniţi prin POR (Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural), intră şi dotările pentru Muzeul Holocaustului şi pentru celelalte secţii – dedicate Junimii, revistelor „Viaţa românească”, „Convorbiri literare” şi „Dacia literară”, literaturii româneşti şi evreieşti de pe ambele părţi ale Prutului.
Pandemia a dat peste cap toate procedurile: întreg complexul trebuia să fie accesibil publicului încă de anul trecut – când au putut fi vizitate, ca o repetiţie, doar sălile în care vor fi amenajate Muzeul Pogromului şi cel al literaturii evreieşti.
Schelete umane şi pandemie
La sfârşitul anului ar putea să se redeschidă „Casa cu ferestre luminate”, construită în 1850. Muzeul „Vasile Pogor” şi-a stins luminile în vara lui 2018, pentru lucrările de restaurare. Programate să dureze 24 de luni, ele au fost prelungite în două rânduri. O dată, pentru descoperirile făcute în jurul clădirii, iar a doua, după ce mai mulţi angajaţi ai societăţii de construcţii au contractat Covid-19.
Astfel, în septembrie 2019, au fost găsite rămăşiţele probabil a doi soldaţi ruşi şi, până când Institutul de Medicină Legală a încheiat raportul, zona respectivă a fost „îngheţată”.
Ulterior, la un colţ al casei a fost dezgropat un început de beci. „Am găsit o soluţie prin amplasarea unei sticle speciale deasupra zidurilor, iar liftul pentru persoane cu dizabilităţi care coboară chiar aici se opreşte acum ceva mai sus”, ne-a spus Gheorghe Băean, care coordonează şi lucrările de la Muzeul „Vasile Pogor”. Firma constructoare va preda clădirea în iulie.
Micul palat – sediul societăţii literare „Junimea” şi al revistei „Convorbiri literare” – a atras o finanţare de 6,5 milioane de lei prin POR/ Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
A doua viaţă pentru o casă în pericol de prăbuşire
O firmă din nordul României în asociere cu una din sudul Italiei vor restaura Casa „Nicolae Gane”. De la semnarea contractului de finanţare, Consiliul Judeţean a fost nevoit să lanseze de patru ori procedura de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor – semnat abia în toamna lui 2019 pentru suma de 3,45 milioane de lei. Imobilul construit în secolul al XIX-lea a fost închis vreme de 13 ani din cauza stării precare. De altfel, şantierul va avea cea mai mare durată dintre toate cele de restaurare a muzeelor MNLR, trei ani. Clădirea îşi va păstra funcţiunea sa culturală, finanţarea asigurând şi reintroducerea muzeului în circuitul turistic.
Nicolae Gane (1838-1916) a fost scriitor şi om politic, mai cunoscut pentru îndeplinirea în cinci rânduri a mandatului de primar al Iaşului. Este cel care a susţinut şi realizat aducţiunea apei potabile de la Timişeşti la Iaşi, a inaugurat Teatrul Naţional în 1896 şi, trei ani mai târziu, Uzina Electrică Comunală, care avea să permită, în 1900, punerea în circulaţie a tramvaielor electrice.
Încă un palat de salvat
La jumătatea lunii februarie, a fost semnat şi contractul de execuţie a lucrărilor de restaurare a celei mai vechi clădiri din Paşcani, Palatul Cantacuzino-Paşcanu. Construit pe la 1650, palatul a rezistat războaielor şi cutremurelor, dar a fost lăsat să se degradeze în timpul regimului comunist. Primăria oraşului, care l-a cumpărat de la moştenitorii Brătienilor, ultimii proprietari, a reuşit să obţină în martie 2019 finanţarea lucrărilor de restaurare prin POR (peste 20 de milioane de lei), dar a durat încă doi ani până să fie semnat un contract de execuţie. Urmează alţi doi ani, de şantier.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
