În această perioadă se derulează procedura de selecție pentru șefia marilor parchete, iar ministrul Justiției Cătălin Predoiu a anunțat deja două nume noi pentru conducerile Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție. Gestul ministrului este unul surprinzător, întrucât atât Gabriela Scutea, cât și Crin Bologa, ambii susținuți de sistem, transmiteau mesaje, înainte de depunerea candidaturilor, că realegerea lor era una sigură, o formalitate.
Din perspectiva evaluării calităților lor de manager, Gabriela Scutea s-a dovedit a fi unul dintre cei mai șterși șefi pe care i-a avut Parchetul General vreodată.
Nu numai pentru că a fost un comunicator mediocru, incapabilă să transforme vocabularul juridic de specialitate într-un limbaj accesibil, dar și din perspectiva verticalității profesionale.
Scutea nu și-a putut depășit condiția de procuror numit politic, nu a avut mesaje publice de mobilizare și de încurajare pentru procurori, ca parchetele să performeze, nu s-a bătut public pentru independența lor (un mesaj pe care procurorii îl așteptau după turbulențele politice din ultimii ani) și nu a demonstrat că are obiective de atins.
Ca în orice meserie, procurorii dezvoltă anumite sensibilități profesionale: unii țin foarte mult la combaterea evaziunii fiscale, alții poate sunt mai atenți la combaterea violenței împotriva femeilor, alții la spălarea banilor etc
Despre Gabriela Scutea realmente nu am niciun fel de idee despre ce anume a interesat-o în cei trei ani în care a condus Parchetul General. Faptul că se dorește a fi schimbată din funcție este un lucru bun.
Concurentul ei, Florin Alex Florența, are un CV decent și reputație bună printre colegii săi. Surse judiciare mi-au explicat că este un procuror care nu a ars etape profesionale, „a făcut dosare” ( un detaliu la care procurorii între ei sunt foarte atenți), are personalitate diplomată, calculată.
Una dintre misiunile sale ar trebui să fie corupția din justiție, infracțiune foarte gravă neinvestigată în mod premeditat în ultimii ani.
În ceea ce îl privește pe fostul șef DNA Crin Bologa, evaluarea diferă. Bologa a fost un comunicator mult mai bun decât Scutea, a avut argumente corecte față de deciziile CCR care au influențat masiv dosarele DNA, a avut un discurs mai bătăios pentru independența procurorilor prin comparație cu cel al lui Scutea, a avut greaua misiune de a nu se lăsa copleșit de personalitatea puternică a lui Kovesi transferată asupra DNA ca branding instituțional.
A trebuit să ducă vaporul mai departe după ce sprijinul masiv al SRI dispăruse și în fața unei clase politice ostile. Părțile sale slabe au constat, așa cum îl descriu unii colegi, într-o anumită lipsă de implicare pentru dosarele grele care existau în DNA și care a dus la rateuri.
DNA a ocolit marii pești, adică oamenii politici puternici ai momentului, a ocolit corupția din serviciile secrete (cu excepția unor ofițeri fără putere) și s-a concentrat mai degrabă pe mica corupție (dosare cu primari neînsemnați, vameși, polițiști, oameni politici fără putere reală despre care citești, dar pe care îi uiți în următoarele cinci minute).
Bologa provine din județul Sălaj și a avut susținerea, potrivit surselor mele, a șefului SRI Eduard Hellvig și, prin ricoșeu, ca legendă, și a ministrului de Interne, Lucian Bode.
Concurentul său, Marius Voineag, are o ascensiune profesională mai controversată față de Alexa, dar până la urmă, nici Daniel Morar, nici Laura Codruța Kovesi, nici Crin Bologa nu au fost magistrați fără controverse.
Să conduci DNA este mult mai provocator decât să conduci Parchetul General. Fiind un parchet asupra căruia există riscuri de presiuni politice mai ales venite dinspre președinție, nici nu vor exista curând procurori șefi la această structură cu trecut de înger.
Performanța DNA mai depinde însă și de personalitatea liderului și nu știm încă ce personalitate are Voineag.
În privința lui Voineag, evaluarea colegilor diferă, de la observația că a făcut dosare bune (mulți procurori au făcut dosare bune, cu impact public, dar au sfârșit profesional prost), la altele precum apropierea de Bogdan Licu, fost player în justiție, plasat pe un post de judecător CCR. Și Voineag beneficiază de susținerea unei facțiuni din SRI.
Citește și: SURSE Incertitudine la DNA după alegerea făcută de Predoiu pentru șefia instituției
Ce cred însă că trebuie accentuat este contextul politic. Dacă Scutea și Bologa au avut noroc de un context politic destul de stabil, liniștit, fără mari cutremure politice, mizele se vor schimba în mandatele lui Florența și Voineag, dacă într-adevăr vor numiți pe aceste posturi de către președintele Iohannis.
În mandatele lor vor fi alegeri europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Mizele vor fi cu adevărat uriașe, întrucât sistemul format din PSD-PNL va fi în stare de orice pentru prezervarea puterii absolute și după anul 2024.
Istoria recentă a României ne-a arătat că DNA a fost jucător politic în pre-campaniile electorale, iar acest lucru nu trebuie să se mai întâmple.
În ultimele luni din mandatul lui Crin Bologa, informația care era vehiculată frecvent pe surse dinspre DNA către jurnaliști a fost că pregătește un dosar privind achiziția de vaccinuri în care vor fi implicați fostul premier Florin Câțu, fostul vicepremier Dan Barna și fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.
Nu știu cât de consistent este dosarul și dacă se mai lucrează la el, argumentele vehiculate pe surse venite dinspre procurori nu sunt tocmai puternice. Dar până la proba contrarie, creditul în alb îl primește DNA.
Problema este că timpul trece, dosarul nu apare, zvonistica este întreținută în mod intenționat și se aproprie campania electorală.
Dacă în campania electorală, DNA își va îndrepta atenția doar către opoziție, aruncând pe piață dosare fără certitudinea de 95% a unor condamnări în instanță (mai exact fără a avea un probatoriu consistent), România riscă să se îndrepte spre Belarus.
Sistemul susținut de președintele Iohannis nu este nici pe departe unul curat ca lacrima. Din contră, instituțiile statului sunt îmbâcsite de numiri politice controversate, de oameni politici care afișează lux fără să înțelegem dacă au ajuns pe căi legale la acea bogăție. Percepția publică este că vedetele politice ale momentului beneficiază mai degrabă de protecție în fața legii.
Mai mult ca niciodată, DNA trebuie să respingă categoric presiunile, atfel încât să nu apară dosare direcționate politic. Să nu uităm că în fosta campanie prezidențială, dosarul care a făcut valuri publice a fost cel în care era vizat chiar competitorul președintelui Iohannis, Dan Barna, clasat ulterior.
Reziliență democratică în timpul unui război nu înseamnă stabilitate politică, așa cum fals explică mai marii politici, ci înseamnă întărirea democrației. Or esența democrației consolidate înseamnă tocmai independența justiției, nu folosirea ei ca armă politică.
Testul pe care îl vor avea de dat acești doi viitori șefi de parchete este să aibă puterea să țină piept inevitabilor influențe care vor veni. După zece ani de epocă Iohannis, mizele pentru cine va conduce locomotiva țării vor fi capitale și trebuie să fii foarte naiv să crezi că nu se va încerca a fi folosite toate armele posibile.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
