De ce vânează președintele Iohannis cu disperare o funcție externă. Două știri au făcut în această dimineața agenda politică în UE: prima se referă la faptul că fostul premier al Olandei, Mark Rutte, este susținut de Statele Unite, Marea Britanie și câteva puteri europene pentru a obține funcția de viitor secretar general al NATO.
În același timp, se vehiculează pe surse că România a anunțat oficial aliații NATO că îl propune pe președintele Klaus Iohannis pentru aceeași funcție de secretar general al alianței.
Cu alte cuvinte, Mark Rutte și Klaus Iohannis au intrat în competiție pentru mult râvnita funcție de anvergură internațională.
Cât de abil este președintele Iohannis prin această mutare neașteptată este greu de evaluat, câtă vreme nu îi cunoaștem în detaliu strategia de negociere în interiorul alianței.
Putem însă evalua minusurile și plusurile celor doi competitori și explica de ce este atât de important pentru Iohannis să nu își piardă relevanța politică post 2024.
Ce îl avantajează pe Rutte pentru această funcție este experiența îndelungată ca premier, carisma personală și faptul că și-a creat reputația printre europeni că are abilități de comunicare inclusiv cu vulcanicul populist Donald Trump, care a amenințat constant că dorește să rupă alianța transatlantică, dacă europenii nu se conformează dorințelor lui.
Indiferent cine ar conduce America după alegerile prezidențiale din toamna acestui an, Rutte este creditat drept personalitatea care ar avea talentul de a comunica atât cu Joe Biden, cât și cu Donald Trump.
Ce îl dezavantajează pe Rutte este poziționarea geografică a Olandei, mult prea departe față de războiul cu Ucraina și faptul că țara a mai deținut această funcție de alte trei ori în istoria NATO.
De la înființarea NATO și până în prezent, alianța a avut 13 secretari generali, printre care Dirk Stikker, Joseph Luns și Jaap de Hoop Scheffer, de origine olandeză.
Numai Marea Britanie a mai dat alți trei secretari generali în trecut. Dacă și în acest an viitorul secretar general ar fi din Olanda, acest stat membru NATO ar deveni campioana funcțiilor politice de top ale alianței.
Or nu este clar de ce este atât de important acest stat în interiorul alianței militare prin comparație cu toate celălalte.
Ce îl avantajează pe Iohannis este poziționarea geografică a României și rolul țării noastre în timpul războiului din Ucraina.
În plus, Europa de Est nu a oferit niciodată o personalitate politică în funcția de top a alianței, iar regiunea în sine a devenit de importanță strategică pentru NATO din cauza agresiunii rusești.
Ce îl dezavantajează pe președintele român este lipsa carismei. Pentru acest post de mare anvergură internațională, abilitățile de comunicare în limba engleză sunt imperios necesare și trebuie să fie la superlativ.
Prezența comunicatorului șef NATO este extrem de importantă, or lentoarea și reacțiile întârziate ale președintelui au devenit deja legendă în România.
Nimeni la nivel de șefi de stat în cadrul NATO nu ar înțelege de ce are nevoie Iohannis de o săptămână sau chiar două pentru a ieși cu o reacție rapidă pe probleme de securitate ce interesează alianța.
Mai mult decât orice, puterea politică de negociere a celor două state, Olanda și România, este extrem de importantă, or Olanda este un competitor real, iar președintele Iohannis ar trebui să ia în calcul și o variantă onorabilă de exit pentru a nu ieși, la nivel de imagine, un învins.
Dincolo de acest joc diplomatic mai mult sau mai puțin abil al României, dar în mod clar unul curajos, se întrevede și dorința acută a președintelui Iohannis de a nu-și pierde relevanța politică după ce își va termina mandatul de președinte.
Cum în plan intern, începând cu anul 2025, șansele să mai conteze politic sunt extrem de mici, singura soluție pentru a nu-și pierde definitiv autoritatea este să continue cu o funcție politică externă.
De altfel, președintele a lansat mesajul că și-ar dori funcția politică de top a alianței nord-atlantice încă din anul 2022, iar în acest an și-a manifestat indirect dorința că s-ar mulțumi și cu o funcție în interiorul Uniunii Europene.
În cei zece ani în care a fost cel mai puternic om politic din România, perioadă în care a impus decizii diverselor alianțe politice pe care le-a botezat, cu un temperament autoritar de a controla PNL, în mod inevitabil, Iohannis și-a făcut și dușmani politici care așteaptă revanșa.
Destinul de ex-președinte al lui Traian Băsescu, a cărui fiică a fost la un pas de închisoare, ar trebui să-i dea de gândit.
Ca să nu mai vorbim de faptul că Franța a spart cutuma potrivit căreia foștii șefi de stat nu pot fi condamnați penal, iar fostul președinte Nicolas Sarkozy a fost condamnat recent la închisoare pentru o faptă săvârșită acum 12 ani.
Ce scheleți în dulap are Iohannis numai el și cercul său restrâns de apropiați știe. Dacă însă își va pierde total relevanța politică, dușmanii săi abia așteaptă să i le descopere și să le exploateze.
Dincolo de anvergura de player a României, ce încearcă Iohannis să obțină prin aceste funcții externe este propria supraviețuire post 2024.
În caz contrar ar putea să simtă pe pielea lui „principiul” care a caracterizat scena politică timp de mulți ani în România: pentru prietenii mei totul, iar pentru dușmani – legea.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„…scheleti…”____–___adica aceiasi frica ca si a cainelui basset*, de a nu fi tras la raspundere pentru ceva, la iohan este ceva mai de mica anvergura dar …multe! /// „… premierul olandez…”__–___ cred ca va castiga, si pentru ca EU vrea asa, in acest fel incearca sa-l imblanzeasca in pornirea sa de referendum pentru un nou exit din UE, exact cum am prezis de zeci de ori, la timpul Brexit-ului, ca urmatoarea va fi Olanda…Plus, Olanda este o superputere economica si pe teritoriul ei sunt amplasate arme nucleare…(* intr-o tara normala, functia suprema odata retrasa, NU mai cauta nicio alta functie, este nedemn pentru asa pozitie, cel mult o fundatie, dar nu o functie platita…Pana si vulpoiul de Calarasi si tzapul emiluit, au inteles acest lucru, nu si cine are vechi probleme, care -da !- „duJmanii abia asteapta sa le aduca in justitie…)