Ați auzit de Bulboaca? Dacă nu, aproape sigur veți auzi de aici înainte. Satul Bulboaca, aflat la 40 kilometri de Chișinău, va găzdui pe 1 iunie 2023 Summit-ul Comunității Politice Europene, care va reuni 47 de președinți și șefi de guverne.
Desigur, pregătirile sunt în toi în localitatea cu 5000 de locuitori, care speră, în majoritatea lor, într-o viață mai bună în Europa.
Acum, nu trebuie să credem că satul Bulboaca a fost ales întâmplător și în niciun caz sumit-ul nu se va ține pe ulițele satului, pregătite acum cu mult zor, pentru a arăta bine în fața oaspeților.
Cei 47 de lideri și membrii delegațiilor lor vor fi găzduiți la Castelul Mimi, o impresionantă proprietate viticolă, una dintre principalele atracții turistice ale Republicii Moldova și care se laudă cu prezența în topul celor 15 cele mai frumoase vinării din lume.
Castelul, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, la ordinul guvernatorului Basarabiei, Constantin Mimi și renovat în perioada 2011-2016, este unul dintre monumentele de arhitectură – nu foarte multe – ale micii republici dintre Prut și Nistru.
Și, cel puțin pentru papilele gustative ale înalților oaspeți, auspiciile sunt bune. Dar nu este numai atât.
Duminică, zeci de mii de oameni au participat în Piața marii Adunări naționale din Chișinău la o amplă manifestație de susținere a parcursului european al Republicii Moldova, la care au vorbit președinta Maia Sandu alături de președinta parlamentului European, Roberta Metsola.
Câteva aspecte legate de simbolistică merită remarcate. Mai întâi, că drapelul albastru cu stele aurii al Uniunii Europene a fost din nou emblema speranței și dorinței de libertate, la fel ca la Maidanul ucrainean din 2013-2014. Sau ca în timpul protestelor din București, din 2017-2018, împotriva derapajelor de la normele democrației și statului de drept din dimpul guvernelor PSD patronate de Liviu Dragnea. Sau la fel ca la manifestațiile pro-democrație din Georgia, din primăvara acestui an.
Citește și: Solidaritate cu profesorii, pentru o societate mai dreaptă
Un alt element cu valoare de simbol este tocmai locul în care s-a desfășurat acțiunea: Piața Marii Adunări Naționale, spațiul în care moldovenii și-au afirmat mereu opțiunile.
De aici s-au cerut transformări democratice, în perioada de glazbost și perestrroika, pe când în România vecină, înghețul ceaușist părea deplin. Aici s-au obținut, în 31 august 1989, renunoașterea limbii române și a grafiei latine – de atunci, această zi celebrează limba română pe ambele maluri ale Prutului. De aici s-a cerut independența de stat în august 1991, după puciul eșuat e la Moscova.
De aici au pornit protestele tinerilor din 2009, împotriva fraudării alegerilor. Aici a avut loc un uriaș miting al diasporei, la două săptămâni după acel 10 august de la București, împotriva regimului oligarhic al lui Plahotniuc și pentru calea ocidentală a republicii.
Ceea ce se cere și se afirmă aici, în Piața Marii Adunări Naționale, se întâmplă, în cele din urmă, iar simbolistica locului își poate avea comparație, la noi, doar cu Piața Universității din București sau Piața Operei din Timișoara.
Organizarea la Chișinău a summitului Comunității Politice Europene, unde lideri UE și non-UE discută pe picior de egalitate, este ea însăși o sfidare la adresa Rusiei.
Aceasta a considerat mereu Republica Moldova ca pe propriul teren de joacă și a început să simtă că mica republică îi scapă printre degete, odată cu alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și instalarea guvernului pro-european.
Dacă Rusia a folosit forța brută a armelor în cazul Ucrainei, în cazul Moldovei nu a putut apela decât la instrumentele războiului hibrid. Rezistența poporului ucrainean a împiedicat forțele ruse să facă joncțiunea cu Transnistria și de acolo să înainteze nestingherite până la granița cu România.
Dar situația Republicii Moldova rămâne pe muchie de cuțit.
Uniunea Europeană tocmai a lansat misiunea sa civilă la Chișinău cu scopul de a întări securitatea țării și a răspunde războiului hibrid. Mai multe persoane implicate în acțiuni de destabilizare a țării urmează a fi supăuse sancțiunilor europene. Printre persoanele vizate s-ar număra oligarhul Vladimir Plahotnluc, politicianul Ilan Șor, fugit în Israel, Mariana Tauber, șefa rămasă acasă a partidului Șor sau omul de afaceri rus Igor ceaika, apropiat al fostului președinte Igor Dodon.
Citește și: Greva care amână Rotativa. Cui folosește?
Cel mai recent sondaj IMAS publicat la Chișinău, realizat în perioada 2-19 mai indică o posibilă victorie a pro-rusului Igor Dodon, în turul al doilea al prezidențialelor, în dauna maiei Sandu. Aceasta din urmă ar fi creditată, în turul doi, cu 38%, Iugor Dodon cu 45%, restul fiind indeciși sau răspunzând că nu vor merge la vot. Cifrele nu cuprind însă puternica diaspără moldovenească, profund atașată căii europene.
Potrivit unui sondaj realizat în aprilie de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD, în eventualitatea unui referendum, 58,5% dintre cetățeni ar opta pentru aderarea la Uniunea Europeană, în detrimentul Uniunii Eurasiatice.
Situația rămâne, așadar, fluidă, iar Republica Moldova are nevoie ca de aer de sprijinul Uniunii Europene pentru a reuși să scape de strânsoarea Kremlinului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Citește și De la Bulboca la Bruxelles. Sau cum moldovenii sfidează Rusia cu gândul la Europa […]