Rezultatele recentelor alegeri din Germania au reflectat o schimbare semnificativă în peisajul politic, iar aceste evoluții sunt un semnal de alarmă nu doar pentru Germania, dar și pentru întreaga Europă Centrală și de Est. În urma scrutinului național din 2025, Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Social-Creștină (CDU/CSU) a câștigat clar cu scorul de 28,5%, iar liderul Friedrich Merz a fost desemnat să formeze următorul guvern, înlocuindu-l pe Olaf Scholz din ce în ce mai contestat.
Cu toate acestea, cel mai mare câștigător a fost partidul extremist de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut un rezultat istoric, cu aproape 20% din voturi, devenind al doilea partid ca mărime. Deși Merz a exclus posibilitatea de a include AfD în guvern, victoria acestei formațiuni marchează o transformare semnificativă a peisajului politic german, iar aceleași tendințe pot fi observate și în fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est.
Trecând dincolo de Germania, aceste procente ridicate pentru extremiști sunt o reflexie a unor tendințe mai largi, care se manifestă în întreaga regiune. De ce au extremiștii câștigat teren în fostele țări comuniste? Ce explicații pot fi oferite pentru susținerea tot mai mare a ideologiilor extremiste în aceste zone, care au fost cândva sub regimuri autoritare și care, teoretic, ar fi trebuit să evolueze spre democrații stabile?
Unul dintre factorii principali care explică ascensiunea extremismului în fostele state comuniste este lipsa de cultură politică și educație democratică. Regimurile autoritare din perioada comunistă, care au controlat strâns viața politică și socială, au împiedicat dezvoltarea unei culturi politice pluraliste și au suprimat orice formă de opoziție. În aceste condiții, educația civică și politică a fost minimală, iar în multe state fost-comuniste, tineretul nu a avut acces la o înțelegere aprofundată a principiilor democratice.
Astfel, alegerile europene din 2024 au adus la lumină un fenomen îngrijorător: o scădere semnificativă a participării tinerilor sub 25 de ani. Doar 36% dintre tinerii eligibili au mers la urne, marcând o scădere de 6 procente față de alegerile din 2019, când 42% din acești tineri au votat. Această scădere ridică întrebări fundamentale despre angajamentul tinerilor în procesul electoral european și sugerează că, în ciuda unui vârf în participare în 2019, mobilizarea tinerilor nu a fost o schimbare sustenabilă pe termen lung. Potrivit unui sondaj global realizat de Open Society Foundations în 2023, doar 38% dintre germanii cu vârsta de 18 ani și peste sunt susținători constanți ai democrației. În Franța, acest procent ajunge la doar 27%, în timp ce în Italia și Polonia nu depășește 45%.
Mai grav este faptul că nu doar sprijinul general pentru democrație este scăzut, dar și tinerii europeni sunt mult mai puțin susținători ai democrației decât părinții și bunicii lor. De exemplu, în Germania, doar 21% dintre tinerii din generațiile Z și milenialii au declarat că susțin constant democrația, comparativ cu 66% dintre persoanele de peste 70 de ani. În Polonia, doar aproximativ un sfert dintre tinerii de 18-29 de ani susțin constant democrația, un procent cu 17 puncte procentuale mai mic decât media națională. Aceleași tendințe sunt evidente și în Franța (doar 14%) și Italia (34%), în timp ce vârstnicii italieni sunt aproape de două ori mai predispuși să susțină democrația.
Continuarea, în Comunitatealiberala.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
