În cele două mandate, președintele Klaus Iohannis a fost artizanul unor decizii controversate, greu de explicat logic. De la cheltuieli extravagante pe excursii exotice și vile impozante, până la promisiuni anticorupție nerespectate, Iohannis își încheie mandatele înfrânt și lasă în urmă un climat politic nesigur.
De departe, cea mai mare nemulțumire față de președintele Klaus Iohannis a fost atunci când Curtea Constituțională (CCR) a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar Iohannis a declarat, senin, că va rămâne în funcție până când va fi ales un alt președinte. „Ce fac eu? Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte al României”, declara Iohannis pe 6 decembrie 2024, după decizia CCR.
Un alt moment extrem de controversat și care a erodat enorm imaginea publică a alesului de la Cotroceni a fost investiția din bani publici în viitoarea locuință a președintelui după terminarea mandatului. Până în acest moment, RAAPPS a cheltuit pentru renovarea vilei de 1.200 de metri pătrați din Strada Aviatorilor nr. 86, 4 milioane de euro, după ce presa a speculat că investiția totală este de 7 milioane de euro.
Odată cu publicarea adresei imobilului în mass-media, se pare că Iohannis a renunțat la vilă și urmează să primească un alt imobil, situat într-un loc mai ferit de ochiul publicului.
Deplasările în destinații exotice în diverse țări ale lumii, cu avioane private și plătite din fonduri publice, au reprezentat o altă critică a stilului de viață ostentativ prezentat de Iohannis. Secretizarea costurilor cu închirierea aeronavelor și aterizările dese la Sibiu pentru ca prima doamnă să urce la bord au fost aspru criticate. La fel au fost deplasările în Kenia și Tanzania, fără vreun rezultat concret pentru politica externă a României.
Alegeri telefonate
O altă nemulțumire, de data aceasta din partea sistemului judiciar, a venit după numirile controversate la șefia Parchetelor făcute de Iohannis. Acestea s-au realizat într-un timp record, după ce nominalizările i-au fost livrate în plic de foștii miniștri ai Justiției Cătălin Predoiu sau Alina Gorghiu.
Lipsa explicațiilor și aparenta lipsă de implicare din partea președintelui, care nu și-a exercitat funcția de mediator, a fost un alt punct critic al mandatelor sale. Ultima conferință de presă a lui Iohannis a fost organizată în vara lui 2022, iar de atunci a ieșit doar cu declarații de presă sau a răspuns la câteva întrebări ale presei în deplasările externe.
Încercarea de a ocupa o funcție importantă la Bruxelles sau chiar cea de secretar general al NATO au fost alte gafe prezidențiale de proporții, Iohannis având susținere pentru a doua opțiune doar din partea lui Viktor Orban, perceput ca oaia neagră a Europei Unite.
Un alt capitol care a umbrit al doilea mandat prezidențial a fost scandalul achiziției a 600 de BMW-uri pentru Ministerul de Interne, mașini cumpărate de la firma prietenului președintelui, Michael Schmidt. A fost și un dosar deschis de DNA pe acest caz, dar cazul a fost închis de procurorii anticorupție fără multe explicații. Banii au fost plătiți din bugetul național, nu din fonduri europene nerambursabile.
Justiția care nu a mai fost
În mai 2019, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, la inițiativa lui Iohannis, s-a desfășurat un referendum consultativ pe tema justiției. Atunci, 85% dintre românii de la urne au spus că sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție. Guvernul nu a venit cu amnistii sau grațieri, în schimb, CCR și instanța supremă au făcut treaba Guvernului și au închis sute de dosare de corupție prin prescrierea faptelor. Iohannis a profitat și și-a consolidat imaginea de „luptător pentru independența justiției”, care s-a dovedit a fi o himeră.
De un an și 7 luni, principalul serviciu secret al țării nu are conducere civilă deoarece Iohannis a refuzat să numească pe altcineva în locul lui Eduard Hellvig. Un alt exemplu este cel al șefului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, care a fost trecut în rezervă de Iohannis, dar a rămas în continuare șef al serviciului secret.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
