Directorul Poștei ia 2.000 de lei daune morale de la șefa de sindicat pentru că l-a jignit într-un miting de protest. Șefa Sindicatului poștașilor din Iași, Elena Bârlescu, a fost condamnată, luna trecută, de Judecătoria Iași, să-i achite daune morale de 2.000 de lei directorului Sucursalei, Radu Ionel Ursanu.
În paralel consilier județean din partea PMP și, din acest an, șeful Corpului de Control al Poștei Române la nivel național, Ursanu a chemat-o la bară pe Bârlescu în iunie 2022, deoarece s-a simțit jignit de mai multe afirmații ale acesteia din timpul unui miting care a avut loc la București.
La acest miting, poștașii și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care este administrată sucursala din Iași și activitatea instituției la nivel național.
„A adus acuzații și jigniri cu o portavoce”
În iunie 2022, Radu Ionel Ursanu, la acel moment directorul Sucursalei Iași a Companiei Naționale Poșta Română, a depus la Judecătorie o acțiune în care a cerut ca un complet de judecată să constate că „i-a fost adusă atingere onoarei și reputaţiei” prin afirmații ale șefei sindicaliștilor din instituție, Elena Bârlescu.
El a mai solicitat ca, prin sentință, aceasta să fie obligată de a se abţine a mai săvârşi, în viitor, fapte de aceeaşi natură, indiferent de mijloace; să publice decizia judecătorească, pe cheltuială proprie, într-un cotidian de largă audiență la rămânerea definitivă a acesteia și să îi achite daune morale de 20.000 de euro.
Directorul Poștei ia 2.000 de lei daune morale: Presiuni și intimidări
În întâmpinare, Elena Bârlescu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, povestind că Ursanu, în calitatea sa de director cu care până la sfârșitul anului 2021 sindicatul a avut relații foarte bune de colaborare și dialog social „pe care l-a susținut și sprijinit de-a lungul timpului în acțiunile sale de management, nu poate accepta situația că, acum, când și-a schimbat în sens negativ atitudinea, comportamentul și deciziile referitoare la salariați și condițiile de muncă, atât sindicatul, cât și pârâta au fost nevoiți să își schimbe abordarea și și-au exercitat drepturile prevăzute de lege pe care le aveau, acelea de a formula cereri/memorii/petiții către autoritățile statului și de a participa și organiza pichete (…)”.
Continuare în ReporterIS!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: reporteris.ro)
