Arestarea preventivă de către instanța supremă, la 3 ani și jumătate de la faptă, a trei inculpați în dosarul exploziei de la Arad, în urmă căreia Ion Crișan a decedat, ar trebui să fie un moment de cotitură în practica sistemului judiciar.
În primul rând, decizia judecătorilor Lia Savonea, pretendentă la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a colegei de complet Eleni Cristina Marcu se bazează exclusiv pe probe indirecte, probe pentru care nu s-au dat mandate de arestare de ani buni, de fiecare dată fiind invocate drepturile inculpaților.
De data asta, practica instanței supreme s-a modificat cu 180 de grade.
În cazuri grave de corupție sau în care sunt cercetați oameni politici, probele indirecte sunt ignorate de judecători în caz de arestare preventivă și apoi sunt anulate în procedură de Cameră preliminară sub diverse pretexte.
Cum a judecat Savonea
Arestarea preventivă a fiicei omului de afaceri Ion Crișan, avocata Laura Oana Bîlcea, și a presupușilor ei complici este cu atât mai neobișnuită având în vedere că, în ultimul an și jumătate, Savonea a admis căi extraordinare de atac favorabile condamnaților, a returnat dosare DNA și a achitat inculpații pe care i-a judecat pentru fapte de corupție.
Un alt semnal că acest dosar reprezintă un caz aparte este faptul că, în mod excepțional, două structuri de parchet au contestat lăsarea celor trei în libertate de către Curtea de Apel București: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul General (PG), Secția de Urmărire penală.
Dacă adăugăm faptul că procurorul general al României, Alex Florența, l-a delegat pe șeful Secției de urmărire penală Remus Iulian Popa să susțină în sala de judecată arestarea celor trei demonstrează că suntem în fața unui caz de excepție și ne-am dori ca asemenea mobilizare de forțe să se producă tot mai des și în alte dosare pe care PG le are în lucru.
Motivele arestării preventive
Care au fost argumentele lui Savonea și Marcu în vederea arestării preventive a celor trei inculpați:
- la data de 28.05.2021, în intervalul 23:49-23:51, cei doi inculpaţi (Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Horodincă n. red.) sunt localizaţi în raza de acoperire a releului GSM care deserveşte domiciliul victimei Crişan Ioan şi, implicit, parcarea unde se afla autoturismul acestuia, în care a fost plasat dispozitivul exploziv. Localizarea comunicărilor arată faptul că atât anterior orei 23, cât şi puţin după miezul nopţii, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deserveşte domiciliul.
- Relevantă este împrejurarea că, în noaptea de 28.05 – 29.05.2021 între cei doi inculpaţi au avut loc comunicări telefonice, respectiv un apel cu durata de 10 secunde la 23:18 şi două apeluri în intervalul 23:49-23:51, cu durata de 18 şi, respectiv 6 secunde, constatându-se că, la acele ore ambii inculpaţi se aflau în raza de acoperire a celulei GSM de la domiciliul victimei.
- Înalta Curte consideră că este evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei. În ceea ce priveşte modalitatea în care a fost acţionat sistemul de închidere de la portierele autoturismului victimei, Înalta Curte arată că, până la acest moment procesual, nu au fost prezentate date certe însă acest aspect trebuie privit în contextul în care s-a probat cu depoziţii de martori că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan avea cunoştinţe şi aptitudini de efectuare de reparaţii la autoturisme”.
- Înalta Curte evidenţiază, conform jurisprudenţei CEDO, că în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, că prevederile art. 5 paragraf 1, lit. c din Convenţie fac referire la noţiunea de suspiciuni întrucât nu este necesar ca la momentul arestării anchetatorii să aibă suficiente probe care să justifice o condamnare, că existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, presupune existenţa unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată şi aceasta în funcţie de toate circumstanţele.
- În ceea ce priveşte motivul care a determinat-o pe inculpata Bîlcea Laura Oana de a îşi ucide tatăl, victima Crişan Ioan, Înalta Curte reţine că probele parchetului relevă „tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale cât şi al activităţilor profesionale şi de afaceri şi dorinţa extremă a inculpatei de a îşi gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri fără constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”.
Înalta Curte mai reţine că, în speţă, „suspecții au acţionat fără rezerve și extrem de periculos, că faptele sunt percepute ca atare de populaţie, ca urmare a unei publicități intense, pe fondul consecinţelor grave produse. Prin urmare, în contextul în care statul nu ar lua măsuri ferme pentru scoaterea din societate a unor astfel de indivizi, populaţia ar fi îndreptăţită să resimtă un sentiment de insecuritate, şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de felul celor imputate inculpaţilor, autorităţile nu au o reacţie potrivită, menită să înlăture riscul de reiterare a unor fapte asemănătoare. În mod evident, măsura arestării preventive nu se dispune pentru a satisface aşteptările publicului, ci pentru a-i oferi acestuia un sentiment de protecţie, de Securitate”.
Acțiuni deosebit de grave
În plus, cele două judecătoare mai arată că „acţiunile inculpaţilor au fost unele deosebit de grave, iar lăsarea lor în libertate ar conduce la încurajarea adoptării unor astfel de conduite de către alte persoane, justificându-se astfel luarea celei mai severe măsuri preventive privative de libertate împotriva lor”.
Laura Oana Bîlcea este acuzată de procurori că ar fi comandat asasinarea tatălui ei, omul de afaceri Ioan Crișan, și că ar fi plătit 100.000 euro celor doi complici, Bulbuc și Horodincă. După 3 ani și jumătate cei trei au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.
Un al patrulea suspect, care a ales să colaboreze cu anchetatorii, a declarat că a realizat un mecanism artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil.
Omul de afaceri arădean Ioan Crișan a fost ucis în 29 mai 2021, atunci când mașina în care se afla a explodat, la scurt timp după ce a plecat din parcarea unui supermarket aflat la parterul unui bloc.
Laura Bîlcea a dorit preluarea afacerii de la tatăl său, cu care era în dispută de mai mulți ani. Aflată în postura de a fi dezmoștenită, avocata din Arad ar fi plătit cu 100.000 de euro doi cunoscuți pentru a-i asasina tatăl.
Pe 24 octombrie 2024 , procurorii au cerut judecătorilor de la Curtea de Apel București (CAB) să dispună arestarea celor trei suspecți. Instanța a decis însă să îi lase liberi, considerând că cererea procurorilor este „nefondată”.
Trei săptămâni mai târziu, cei trei au fost arestați preventiv de instanța supremă.
Citește și: „Spionul” prezidențiabil și tăcerea SRI
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
