Bugetarii speciali au găsit o nouă modalitate de a-și majora veniturile prin decontarea concediului de odihnă neefectuat. Este cazul personalului Curții Constituționale (CCR). În 2022, 12 angajați ai instituției nu și-au luat concediu de odihnă și au cerut ca acesta să fie plătit.
Printre ei, Gheorghe Stan, membru al CCR, care a încasat anul trecut 59.823 de lei, aproape 12.000 de euro, pentru că nu a intrat în concediu de odihnă în 2023.
Am întrebat CCR câți angajați ai instituției au procedat similar cu judecătorul Stan, câți bani a plătit instituția de stat pentru aceste concedii de odihnă neefectuate și care este baza legală a acestor compensări în bani.
Citește și: Joe Biden se retrage din cursa electorală pentru președinția SUA
„În luna decembrie a anului 2023 au fost plătite zile de concediu de odihnă neefectuate în anul 2022 pentru un număr de 12 angajați ai Curții, în cuantumul total de 368.274 lei brut. Baza legală: art.90 din Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale”, ne-a transmis departamentul juridic al CCR.
Asta înseamnă că cei 12 angajați au primit, în medie, câte 30.600 de lei brut, pentru că nu au plecat în concediu în 2022.
Ce spune Codul Muncii
Codul Muncii, articolul 146, alineat 4 spune clar: „Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă”.
Cu toate acestea, judecătorul Stan este în continuare angajatul CCR și a primit compensații în bani pentru concediul neefectuat.
Ce spune articolul 90 din legea privind personalul CCR, adoptată în decembrie 2023, la care face referire răspunsul primit de Presshub în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public? „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va fi elaborat regulamentul care cuprinde, prin excepție de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, norme proprii privind durata, desfășurarea și compensarea concediilor judecătorilor și personalului Curții Constituționale”, se arată în document.
Altfel spus, angajații CCR nu se supun Codului Muncii, fiind exceptați printr-o altă lege.
Propriul regulament: Indemnizație și primă de concediu
Ei au propriul regulament privind concediile de odihnă, regulament votat de… plenul Curții Constituționale. Am găsit documentul, din care aflăm că judecătorii CCR beneficiază de un concediu de odihnă de 35 zile lucrătoare pe an.
Apoi, „pe durata concediului de odihnă, judecătorii Curţii Constituţionale şi personalul acesteia beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi, în nici un caz, mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile de bază cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă”.
În plus, „indemnizaţia de concediu se plăteşte cu cel puţin 5 zile înaintea datei plecării în concediu” și „la plecarea în concediul de odihnă, judecătorii Curţii Constituţionale şi personalul acesteia beneficiază de o primă de concediu, în condiţiile legii”.
Statut privilegiat
O altă prevedere din respectivul regulament arată că „în mod excepţional, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat până la sfârşitul anului poate fi acordată personalului, în condiţiile art.41 alin.(1) din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”.
Asta înseamnă că judecătorii CCR și personalul de la cabinete acestora au drepturile funcționarilor publici parlamentari. În cazul lor, „concediul de odihnă neefectuat până la sfârşitul anului din motive care privesc exercitarea atribuţiilor de serviciu ori din alte motive obiective, potrivit regulamentului, se compensează în bani”.
În aceste condiții, prin derogări de la lege, prin regulamente interne sau decizii ale conducerii, importante sume de bani de la bugetul de stat sunt distribuite discreționar, așa numita lege unică a salarizării devenind inutilă și de neaplicat.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„Dumnezeii” rămân „Dumnezei”.
Scurt curs de șmecherie în statul complet eșuat.
Pasul 1. Dai Decizia nr. 405/2018 prin care dezincriminezi 90% din actele materiale ale abuzului în serviciu. Practic feudalizezi România prin legitimarea abuzului de putere al funcționarului public, dar și privat. Ca o ironie deplină a istoriei excepția a fost ridicată de preacinstita Alina Bica.
Pasul 2. Judeci în deplin conflict de interese propriile pensii speciale și ți le mărești în spiritul independenției și imparțialității.
Pasul 3. Redenumești delapidarea drept „decontare” – nu are cum să fie delapidare, dacă e „decontare”, nu-i așa? De ce să nu fii plătit dublu pentru concediul de odihnă? Dă-l dreq de Codul muncii! Vorba aia – legile e pentru fraieri!
asa si? care e problema
II recomand dl.jurnalist (inteleg ca dl.Virgil Burla) sa se intereseze mai bine. Peste tot , la institutiile publice se deconteaza concediul de odihna neefectuat in anul urmator ! Intreabati la MAI, MApN si chiar si la primarii!
Felicitari pentru Articol