Ce mai face CCR: o delegație chineză, în vizită la Curtea Constituțională a României. Președintele Marian Enache, a primit, marți, vizita reprezentanților Comisiei pentru Constituție și Lege a Congresului Național al Reprezentanților Poporului Chinez.
Pentru președinta delegației chineze, Xin Chunying, a fost prima întâlnire în străinătate de la alegerea sa în funcție, prilej de a se familiariza cu modul în care funcționează Curtea Constituțională, în condițiile în care în China nu există o curte distinctă așa cum este în România, arată CCR într-un comunicat de presă.
„Președintele CCR a prezentat delegației chineze evoluția constituțională din România, ca stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, procedura de numire a judecătorilor constituționali, atribuțiile și efectele deciziilor Curții Constituționale.
Marian Enache a subliniat că România are o tradiție serioasă în ceea ce privește constituționalismul și cultura constituțională, și că prin revizuirea din 2003 a Constituției din 1991, s-au reglementat dispoziții noi privind integrarea euro-atlantică a țării”, menționează CCR.
Citește și: Cum a ajuns justiția din România un sistem piramidal, controlat de o mână de oameni (I)
Chinezii au venit să învețe constituționalitate de la „cei mai criticați” judecători români
CCR a transmis publicului faptul că președintele său le-a explicat chinezilor diferența între sistemul constituțional din România și cel chinez: controlul jurisdicțional exercitat printr-un organ special și specializat, situat în afara perimetrului celor trei puteri în stat (caracteristic României și modelului european) și un control de constituționalitate politic exercitat de către o comisie instituită la nivel parlamentar.
„Președintele CCR a evidențiat faptul că justiția constituțională este condiție indispensabilă a statului de drept în orice democrație și că fiecare curte constituțională este o curte de drepturi și libertăți, acestea fiind nucleul statului de drept”, a transmis CCR.
Potrivit președintei delegației chineze, Constituția în vigoare din China a fost adoptată în anul 1982 și a fost modificată de cinci ori, după modelul american, prin proiecte de amendamente, numărul acestora fiind de 52 până în prezent.
„Xin Chunying a explicat că s-a ales acest sistem cu proiecte de amendamente având în vedere că un rol important al Constituției este de a fi predictibilă și că societatea trebuie să vadă stabilitatea acestui model al Chinei. În acest sens, a arătat că prin Constituția din 1982 s-a facilitat trecerea Chinei la economia de piață”, este menționat în comunicat.
Citește și: Cum a ajuns justiția din România un sistem piramidal, controlat de o mână de oameni (II)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Curtea Constituțională a României / Facebook)
