Aproape 7.000 de copii și tineri cu cetățenie română comit anual infracțiuni în Germania, de la unele aparent mai ușoare, precum bullying, pînă la furt, cerșetorie sau crimă. Tendința este îngrijorătoare, deoarece numărul acestor minori, ce provin și din alte țări din Balcani, a crescut constant în ultimii ani. Autoritățile încearcă integrarea și reeducarea lor, dar lucrurile nu se desfășoară deloc ușor și nici nu au mereu eficacitatea dorită.
● Gradul ridicat de infracționalitate al copiilor și tinerilor ce provin din Balcani, mai ales din România, și care comit delicte în Germania este o problemă despre care nu se vorbește aproape deloc în țările lor de origine. Aproape 7.000 de copii români comit anual infracțiuni acolo, numărul lor fiind semnificativ mai mare decît al minorilor originari din alte țări balcanice.
● Autoritățile germane încearcă integrarea și reeducarea lor, dar lucrurile nu se desfășoară deloc ușor și nici nu au eficacitatea dorită.
● Contează, în cazul celor mai multor dintre acești minori, faptul că provin din familii disfuncționale sau care nu au timp să se implice în educarea lor. Mulți dintre ei nu au mers regulat la școală sau au renunțat prea devreme la cursuri. În unele cazuri s-au confruntat cu discriminare sau au avut parte de violență fizică sau verbală.
(Articolul a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier susținut financiar de către Journalismfund Europe)
Frică în Oberhausen
Zile de-a rîndul, la începutul acestei primăveri, Ursula Lausberg s-a temut să mai intre în propriul magazin de jucării pe care îl are în Oberhausen, în nord-vestul Germaniei, din landul Renania de Nord-Westfalia.
S-a temut pentru că, deși în cei 20 de ani de cînd are această afacere s-a confruntat cu diverse probleme, niciodată ca acum nu s-a simțit mai în pericol. De mai multe ori, magazinul său, ca și multe altele din zonă, a fost ținta atacurilor unui grup de tineri. Tinerii pur și simplu amenințau, furau tot ce puteau, spărgeau jucăriile, i-au sfîșiat fără un motiv anume chiar mascota magazinului, pe ursul Boris. Se vedea clar că vor în primul rînd să genereze frică.
Și, adesea, lăsau în urmă un graffiti, cu numărul 46. Era ”numele” neoficial al grupului lor, provenit de la primele două cifre ale codului poștal al zonei.
”Îi vedeai adesea cum patrulau pe străzi, în grup. Copii de vîrstă școlară, cel mult adolescenți. Formau clar o bandă, ce altceva să fi fost? Lucrul acesta s-a văzut în felul în care se manifestau pe stradă, intrau în magazine, ne înjurau, ne scuipau… Iar dacă le spuneai: uite, asta nu este în regulă!, erai – în cel mai bun caz – făcut nazist. Nu vreau să spun altceva, pentru că lucrul acesta e atît de josnic și nu corespunde educației mele, ca să mă exprim așa”, a declarat Ursula Lausberg pentru echipa care a realizat acest articol.
Lausberg mai spune că centrul orașului era ca un paradis, asta pînă cînd în zonă au început să apară imigranți. În clădirile din jurul magazinului său autoritățile locale au adus persoane care trăiesc preponderent din ajutoare sociale sau persoane care ”adesea sînt implicate în bătăi și chiar crime”.
Despre situația infracțională de la Oberhausen a relatat pe larg presa germană, atît la nivel local cît și național (cîteva exemple de relatări aici, aici sau aici), iar solicitărilor oamenilor de a li se rezolva situația a avut ecou și la nivel politic (aici).
Ceea ce presa și nici poliția, nu au făcut, respectînd asumate standarde etice – dar lucrul acesta fiind totuși cunoscut de toți cei afectați – a fost să comunice că în respectivele grupuri de delicvenți se află minori, atît germani, dar și din țări balcanice, cei mai mulți din România și Serbia.
Maik Podlech, inspector principal în cadrul poliției din Oberhausen spune că, pînă în acest moment, nu s-a putut totuși stabili cu exactitate că respectivii delicvenți minori sînt organizați în bande. ”Nu avem dovezi în acest sens. Legăturile între tineri se formează mai ales în timpul lor liber și cel mai adesea ajung să comită infracțiuni mai curînd spontan și nu planificat (…) Nu am stabilit nici legături de familie, doar în unele cazuri au fost implicați frați (…) Totuși, pentru noi nu contează foarte mult originea etnică atunci cînd investigăm infracțiuni”, a spus Podlech.
Citește articolul integral în publicația Sinopsis
Citește și: Lasconi vs. Georgescu: de ce ea are mai multe șanse
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Aleksandar Metodijev)
