Pachetul de legi ale securității naționale a dezvăluit optica reală a serviciilor de informații. Vor imunitate totală, puteri sporite și zero control civil asupra operațiunilor lor. Tăcerea culpabilă din jurul pachetului legislativ, un cartof fierbinte în mâinile coaliției, ne indică de fapt care ar trebui să fie discuția corectă acum: limitarea puterilor discreționare de acum ale serviciilor, punerea efectivă sub control parlamentar, stoparea practicii firmelor sub acoperire.
Proiectele scrise chiar de servicii, după cum ne-a informat premierul Nicolae Ciucă, conțin prevederi abuzive, ba chiar și neconstituționale. Dan Tăpălagă le-a menționat deja și a atenționat că reprezintă cel mai dur atac la adresa fragilei democrații din România.
Ocazia este însă perfectă pentru discuția reală, cu adevărat democratică, despre ce fac deja serviciile de informații și despre cum pot fi aduse în matca normală.
Plecăm de la realitatea de necontestat că amenințările de securitate s-au sofisticat, că actualele legi sunt vechi de 30 de ani și trebuie să se modernizeze și ele. Ca atare, e nevoie ca Parlamentul să acorde noi instrumente și atribuții punctuale serviciilor de informații.
După completarea în acest sens a legislației, parlamentarii au obligația să treacă la eliminarea derapajelor constatate la serviciile de informații în ultimele decenii.
Prima temă e prezența serviciilor de informații în economie. Firmele sub acoperire, firmele foștilor ofițeri, implicarea tot mai în companiile de stat – toate acestea sunt reclamate de ani buni de mediul de afaceri și de unii angajați din administrație. Ei se plâng de distorsiunile din piețe și de lipsa șanselor egale pentru antreprenorii onești, forțați să concureze cu firme ce se bucură de protecție și de acces superior la informații.
De ce au serviciile secrete acest drept? În ce operațiuni sunt folosite aceste firme sub acoperire? Au fost firmele folosite exclusiv în operațiuni, sau au continuat să funcționeze și să producă profit pentru serviciu ori pentru unii ofițeri? Sunt întrebări la care societatea civilă și clasa politică nu au răspunsuri. Tocmai de aceea, e de datoria Parlamentului să caute soluții pentru îngrădirea ori chiar eliminarea completă a acestui privilegiu transformat în abuz. Or, pachetul de legi le întărește prezența în economie. Nu uitați că fondurile operative, adică banii cheltuiți de servicii, scapă oricărui control, Parlamentar sau al Curții de Conturi, scrie CRISTI PANTAZI. Continuarea, AICI.
bunul samaritean 6 iunie 2022 LA 19:32
Propaganda are si ea partea ei de bine Dezbaterea se transforma in paznicul de serviciu si emite fel de fel de ipteze pe subiecte ce inca nu au configurata forma finala . Pina la urma totul nu este decit o incercare, repetata, de a testa atitudini , ce tin de perceptia fiecaruia dintre noi .Un lucru este insa sigur .Legea in cauza este veche si ea trebuie modificata .Atunci cind faci astfel de modificari nu pot sa nu tii seama de situatie personala si globala , la zi ,a Romaniei si a a tuturor tarilor prietene sau neprietene .Asistam la o decuplare totala de Rusia .Este evident ca trebuie oferita, serviciilor de informatii ,puterea de a face asta . Reusita decuplarii, totale, de Rusia aduce in fata factorilor de decizie guvernamentali situatii noi ce nu pot fi depasite cu instrumente invechite .Dupa discutii se va ajunge acolo unde trebuie lasand in urma pe cei care incearca doar sa paseze „in poala unora ” niste imaginare vinovatii si care incerca sa isi maximizeze capitalul politic profitind de situatia de facto .Desigur exista si unii care doar „ isi racesc gura degeaba ” .