Demisia lui Hellvig, începutul sfârșitului puterii lui Iohannis

Data:

spot_img

Demisia lui Eduard Hellvig din funcția de director al SRI înseamnă o resetare majoră a jocului politic de la București, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. Primul efect este șubrezirea puterii lui Klaus Iohannis în PNL.

Președintele României a avut timp de nouă ani o influență masivă asupra peneliștilor. Aceștia s-au supus și au executat cuminți toate dorințele lui Klaus Iohannis, chiar dacă multe decizii au fost nefavorabile partidului și au stârnit nemulțumirea unei părți consistente a electoratului liberal.

Impunerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL nu a fost văzută cu ochi buni de toți liberalii, dar au votat tăcuți și încolonați. Aducerea în fruntea partidului a lui Nicolae Ciucă a fost primită cu și mai multă reticență iar generalul nu a reușit nici un moment să se impună cu adevărat în fața colegilor lui. Dar, deși unii au cârcotit și comentat, au făcut-o doar în culise, pe la colțuri, cu teamă și în grupuri mici.

PNL este în cădere liberă în sondaje, ajungând pe locul trei în mai toate cercetările sociologice, mult sub AUR și aproape de USR-ul pe care l-a aruncat peste bord în 2021, pentru a face loc la guvernare PSD-ului.

O decizie gândită și girată tot de Klaus Iohannis, care a aruncat PNL în derizoriu, transformându-l într-o jucărie a pesediștilor, pe care aceștia o aruncă, o murdăresc și o rup după cum au chef.

De de ce au tăcut liberalii când Klaus Iohannis s-a comportat cu ei ca un zbir?

Am pus și eu această întrebare, în ultimii doi ani, mai multor membri al Partidului Național Liberal. Răspunsul a fost mereu același: ne este frică că ne face dosare penale.

Citește și: Eduard Hellvig demisionează din funcția de director SRI: „Mi-am atins obiectivele”

Liberalii îl vedeau pe președintele României ca fiind cel care controlează SRI, deținătorul atât de multor informații compromițătoare despre politicienii țării, și Parchetele (la a căror șefie au ajuns exclusiv oameni agreați de către Klaus Iohannis).

Teama membrilor PNL era justificată de faptul că mulți dintre ei chiar au mulți scheleți în dulap. Dosarele penale nu ar fi fost inventate, mulți știu ce golănii au făcut și că există informații reale cu care să fie strânși cu ușa.

Demisia lui Eduard Hellvig din funcția de director al SRI rupe, practic, unul dintre cei doi piloni pe care se baza puterea lui Klaus Iohannis.

Momentul era așteptat de ceva vreme. În interiorul PNL era cunoscut faptul că șeful SRI nu mai este în aceeași tabără cu președintele României. Prin martie, se știa deja că Eduard Hellvig s-a aliat cu acea grupare din PNL dorește să preia partidul și să-l scape de trio-ul Iohannis-Ciucă-Bode.

Din tabără fac parte, potrivit informațiilor mele, Emil Boc, Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Rareș Bogdan, Cristian Bușoi și Eduard Hellvig (din calitatea sa de fost membru al PNL și de om care dorește să se întoarcă în politică, după cei 8 ani petrecuți la SRI).

Toți sunt nemulțumiți că partidul a scăzut masiv în sondaje, frustrați că au trebuit să cedeze tot mai mult în fața unui PSD lacom și acaparator, speriați că vor rămâne tot mai puține locuri pentru ei, căci sunt șase mari ca PNL să scadă în continuare în sondaje, dacă rămâne sub cupola lui Iohannis.

Citește și: Șobolaniada extremei drepte. Ar fi timpul ca statul să înceapă deratizarea

Care Iohannis este liderul de stat cu cea mai mică cotă de încredere din Europa de Est și din istoria recentă a României.

Așadar, urmează o vară politică fierbinte, un clișeu care acum se potrivește de minune. Mai ales pentru PNL, urmează o perioadă destul de agitată. Nu este exclus, dacă „puciștii” cu Hellvig în frunte câștigă, să vedem și o retragere de la guvernare.

Ceea ce va lăsa, în premieră pentru ultimele decenii, PSD singur în fruntea țării într-un an electoral, un an greu, cu criză economică, cu război, cu nemulțumiri sociale masive.

Până la alegerile generale și parlamentare mai este un an și jumătate. Ceea ce, în politica românească, înseamnă foarte mult timp, cu multe schimbări și răsturnări de situație.

Vom privi cu atenție și, de ce nu, poate și cu un pic de îngrijorare!

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Marcel Ciolacu și abandonarea liniei NATO-UE-SUA de susținere a Ucrainei

Marcel Ciolacu și abandonarea liniei NATO-UE-SUA de susținere a...

Triada PSD-PNL-UDMR, o echipă aproape identică cu cea care a guvernat

Triada PSD-PNL-UDMR, o echipă aproape identică cu cea care...

Legitimitatea sau ilegitimitatea președintelui

Legitimitatea sau ilegitimitatea președintelui este un subiect intens dezbătut...

Erdoğan versus Assad: Game Over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol...