Nu sunt mulți cei care știu că, înainte să descopere Balcicul, Regina Maria a descoperit sălbăticia plajei din Mamaia, acolo unde și-a construit o reședință de vară. La fel cum nu sunt mulți nici cei care știu unde se află „Cuibul” Reginei Elisabeta, acolo unde se refugia, în largul mării, ca să-și scrie poeziile.

Singura moschee din România care poartă numele unui rege român se află tot în Constanța, iar fostul palat regal din oraș ține loc astăzi de tribunal. Cu toate acestea, deși memoria regală este puternică în Constanța, Primăria nu face mare lucru pentru a pune în valoare această moștenire: patrimoniul construit nu este valorificat, în oraș nu există statui ale regilor români, iar bustul Reginei Maria zace într-un subsol mucegăit de aproape 80 de ani.

Cuibul Reginei

Soția Regelui Carol I, Regina Elisabeta, a jucat un rol important în urbea constănțeană. Este singura figură regală căreia i-a fost ridicată o statuie care astăzi poate fi văzută pe faleza din apropierea Cazinoului din Constanța. Cunoscută sub pseudonimul Carmen Sylva, Regina Elisabeta se refugia în largul mării, într-un spațiu amenajat chiar de ea și pe care l-a numit „Cuibul liniștit”.

Acesta este situat în extremitatea digului sudic din Portul Constanța și a fost reședința de suflet a reginei îndrăgostite de mare. Clădirea este înconjurată de mare din trei părți, iar astăzi pare abandonată: zona este pustie, pereții sunt murdari și crăpați, ornamentele coloanelor sunt deteriorate.

În interiorul său funcționează Muzeul Portului, dar fără un program clar stabilit de funcționare. În fapt, directorul muzeului, George Varsami, spunea în iunie 2017 că un turism de masă nu i-ar avantaja pentru că, pentru ei, prioritare sunt delegațiile străine care vin să viziteze portul Constanța. Iar un număr prea mare de turiști ar afecta vizitele delegațiilor.

Moscheea Carol

Carol I a fost primul rege al României și a condus țara 48 de ani. El și Regina Elisabeta au fost foarte iubiți în Constanța, în pofida atitudinii dure și reci a regelui german. Carol I a avut nevoie de o vreme îndelungată pentru a se adapta la traiul în mijlocul poporului român, atât de diferit în reacții, cutume și emoții comparativ cu poporul țării în care el trăise până atunci.

Carol I a iubit Constanța și a avut o relație bună cu populația otomană de-acolo. Cel mai mare lăcaș de cult din Europa creștină de la acea vreme a fost construit la Constanța, din ordinul regelui. La 24 iunie 1910 a decis demolarea vechii geamii, Mahmudie, și ridicarea alteia noi.

Tot atunci, ministrul otoman acreditat la București, ministrul Spiru Haret, muftiul Hafuz Rifat și Regele Carol I au citit, în limba română și în cea turcă, următorul text: „Ne rugăm lui Dumnezeu ca această Moschee să fie terminată cu succes şi să fie ferită de orice primejdie şi să servească pentru binele şi fericirea credincioşilor mahomedani din Constanţa”.

Documentul a fost închis într-o cutie și îngropat în fundația actualei moschei. În semn de respect, comunitatea turcă a dat moscheii numele regelui: Moscheea Carol I.

Farul Carol

Cu doar un an înainte să moară, Carol I a inaugurat un far pe care l-a lăsat parcă să lumineze orașul pe care l-a iubit atât de mult în toată perioada neagră și tulbure care a urmat după 1914. Pe digul Danei 0, la mai bine de un kilometru de intrarea în port, aproape de Cuibul Reginei, este farul inaugurat de rege în 1913. Este monument istoric de categoria A, dar nimic nu te îndrumă către el, niciun indicator și nicio poveste a farului nu e la îndemâna turiștilor.

Poți ajunge să-l vizitezi gratuit, dar doar dacă știi să ajungi la el. Farul se află într-o stare de degradare și speranțele ca el să fie reabilitat și pus în valoare curând sunt mici. Un turn de piatră, înalt de 13 metri, cu efigiile împăratului Traian și a Regelui Carol I – așa arată, pe scurt, farul, care este înconjurat de gunoaiele lăsate de cei care au trecut pe-acolo. Farul a devenit inactiv în 1961.

Palatul Regal din Constanța

Fosta reședință a familiei regale se află în zona veche a orașului Constanța, iar astăzi este locul unde oamenii vin să își caute dreptatea. În fostul Palat Regal funcționează Tribunalul Constanța, o clădire splendidă, cu o curte mare, traversată zilnic de sute de avocați, procurori și judecători. Istoria palatului este una tumultoasă și a fost influențată de vremurile agitate ale războiului.

Regina Maria și Regele Ferdinand a renunțat la imobil pentru că reginei nu îi erau pe plac gusturile lui Carol I și Elisabetei. În 1922, palatul intră în administrarea Ministerului Justiției și devine Tribunalul județului. După ce România intră în al Doilea Război Mondial, fostul palat regal devine sediu administrativ al comandamentului militar român, iar în perioada 1944-1958 se află în administrarea Armatei Roșii.

Ulterior este, pe rând, atelier de proiectare, Casă a Pionierilor şi depozit al Muzeului de Artă, iar apoi intră într-o degradare accelerată. Din fericire, în 1990, vechea reședință a familiei regale, din perioada lui Carol I și a Elisabetei, este salvată de Primăria Constanța și redevine Tribunal,

Palatul Regal din Mamaia

Nu aceeași soartă fericită a avut-o și Palatul Regal din Mamaia. Reședința a fost construită din dorința Reginei Maria, îndrăgostită de locurile sălbatice ale satului de la capătul Constanței, astăzi stațiunea Mamaia, sufocată de construcții grotești.

Palatul din Mamaia a fost pentru scurtă vreme reședința de vară a familiei regale, până când Regina Maria a descoperit Balcicul, aflat la acea vreme în administrare românească – în urma războaielor balcanice din 1913, România a primit Cadrialterul, format din județele Caliacra și Durostor.

La palatul său din Mamaia, Regina Maria își primea oaspeții, capete încoronate ale Europei, iar micul principe Mihai își petrecea verile călărind pe plajă sau învățând să înoate în valurile Mării Negre. Soarta a fost nemiloasă cu reședința regală. În perioada comunistă a funcționat ca un restaurant de lux pentru turiștii străini, iar în anul 2003, SC Mamaia SA a vândut Palatul Reginei Maria la prețul unui apartament de lux din stațiune.

În urma tranzacției imobilul a ajuns în proprietatea unei firme controversate, conectate la cele mai înalte cercuri politice. Astăzi, fostul palat regal este abandonat și într-o stare de degradare foarte avansată, iar în timpul sezonului estival ține loc de club.

Locurile și memoria regală sunt foarte bine reprezentate în Constanța, orașul cu cele mai multe clădiri care au aparținut regalității, după București. Străzi, licee, școli, parcuri, puburi și cafenele și altele din Constanța poartă numele regilor și reginelor României și sunt multe locurile care amintesc de trecutul regal al orașului.

Cu toate acestea, însă, nici Carol I, nici Ferdinand sau Mihai I nu au o statuie ridicată în amintirea celor care au purtat coroana României regale. Doar statuia Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) veghează parcă orașul de pe faleza pe care a iubit-o atât de mult. În schimb, bustul Reginei Maria, adus de la Balcic după ce orașul a revenit bulgarilor în 1940, zace în subsolul mucegăit al Muzeului de Sculptură „Ion Jalea”.

Se întâmplă asta după ce, vreme de aproape 80, bustul reginei a fost plimbat de colo-colo și aruncat dintr-un beci în altul. Consiliul Județean Constanța a promis că bustul va fi recondiționat și expus în fața Muzeului de Artă din Constanța cu ocazia evenimentelor care vor marca anul Centenar în Constanța. Nu știm, însă, dacă după încheierea Centenarului, bustul reginei se va întoarce sau nu într-unul dintre beciurile în care stă de opt decenii.

Vizita Țarului Nicolae al II-lea înainte de izbucnirea războiului

Mai puțin de o lună despărțea Europa de Primul Război Mondial atunci când țarul Nicolae al II-lea a vizitat Constanța împreună cu toată familia sa. Evenimentul a fost unul deosebit de important cu atât mai mult cu cât niciun țar nu mai vizitase România modernă până atunci.

Și niciun alt țar nu a mai vizitat România nici după acest eveniment, dat fiind faptul că, la 3 săptămâni distanță, războiul izbucnea peste tot în lume, Regele Carol I murea, iar familia regală rusă avea să fie ucisă patru ani mai târziu.

Momentul sosirii familiei imperiale a fost unul încărcat de emoție, iar țarul Nicolae al II-lea a fost întâmpinat de Regele Carol I, Principele Ferdinand și Prințul Carol – toți trei purtând uniforme militare rusești. România era neutră în momentul întâlnirii și indecisă în privința politicii externe pe timp de război, astfel că vizita țarului a căpătat o încărcătură simbolică deosebită.

Orașul Constanța a fost gazda ospitalieră a celor două familii regale, însă orașul nu păstrează astăzi niciun element care să amintească de vizita din 1 iunie 1914.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!