Despre religia, ca disciplină obligatorie în școală. Ce vrea BOR și de ce se opun unii profesori și reprezentanți ai societății civile

Cultele religioase recunoscute în România îi cer ministrului Educației eliminarea mai multor prevederi din proiectul de lege al învățământului preuniversitar prin care religie devine disciplină opțională, pentru care elevii trebuie să-și exprime anual dorința de a participa la ore. Scrisoarea a fost semnată de 13 reprezentanți ai bisericilor recunoscute de țara noastră.

Una dintre prevederile din proiectul prezentat de Guvern care au deranjat cultele arată că sistemul de învățământ preuniversitar are printre valorile de bază diversitatea.

„Art 2. Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:

alin 1) b) Diversitatea – respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”.

Biserica vrea eliminarea termenului „orientare sexuală” din lege

Actualul proiect de lege al Ministerului Educației prevede că: „în unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar, sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare”.

Cei 13 semnatari ai scrisorii către Ligia Deca, printre care Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, solicită eliminarea mențiunii privind diversitatea și a celei potrivit căreia elevii nu pot fi discriminați din cauza orientării sexuale.

„Eliminarea art.2, alin. 1, lit b)- definirea diversității, a art. 224, lit. e)- obligația de a promova diversitatea în școală- și a sintagmei referitoare la „orientarea sexuală” din art. 11, alin. 1 din proiectul Legii învățământului preuniversitar, conform principiului independenței față de orice formă de ideologie” cer cultele religioase în scrisoare.

Acestea mai vor introducerea Religiei ca materie opțională pentru bacalaureat.

Elevii care doresc ar trebui să aibă dreptul să aleagă această materie pentru proba opțională, se afirmă în scrisoare, pe motiv că este una dintre puținele materii „care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar ș singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților”, în așa fel materia nu ar mai fi discriminată.

În total, scrisoarea adresată Ligiei Deca numără nu mai puțin de 13 cereri, printre care și eliminarea „precizării referitoare la stabilirea unei perioade de înscriere la Religie sau de schimbare a opțiunii (prin ordin al ministrului educației, pentru anul școlar următor), care poate crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de Religie”.

Citește și: O informație adevărată, folosită pentru o știre falsă. Când sunt amendați cei care își acoperă fața cu o mască

Reacții negative la adresa scrisorii

Scrisoarea Bisericilor a stârnit un val de reacții negative dinspre profesori și reprezentanți ai societății civile.

Oana Băluță, conferențiar al Universității din București, spune că BOR se folosește de instrumente democratice pentru a obține efecte restrictive.

„Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte care solicită Ministerului Educației Naționale să elimine din proiectele de legi termenul diversitate ne arată încă o dată că acestea folosesc instrumente democratice pentru a impune o viziune asupra lumii nedemocratică, iliberală.

Citește și: ABUZ Poliția din Craiova pune presiune pe o jurnalistă din rețeaua PRESShub să-și dezvăluie sursele

România este un stat laic, un stat care a prevăzut libertatea conștiinței în Constituție (art. 29).

Diversitatea nu amenință libertatea religioasă și de credință.

Dar diversitatea nu este pe placul cultelor religioase fiindcă această valoare recunoaște și protejează diferite perspective care pot să fie inclusiv non-religioase, atee sau agnostice.

În școlile din România sunt carențe majore în socializarea și transmiterea unei culturi democratice la nivelul gimnaziului și al liceului. Tinerii nu participă civic și politic nu doar pentru că nu se simt reprezentați, nu doar pentru că nu simt că au acolo un loc al lor.

Tinerii nu au noțiuni elementare de cultură politică democratică, nu au repere ca să identifice rolul societății civile în democrație, al Parlamentului, nu știu ce roluri au partidele politice.

Lucrez cu absolvenți de liceu, cu studenți care sunt anul I, în clipa în care tineri din mai multe generații au aceste carențe informaționale, este legitim să îmi pun întrebări în legătură cu ceea ce ei învață în școală în termeni de cultură democratică.

Nu Religia ar trebui să fie aleasă ca disciplină de examenla Bacalaureat, ci cultura ori educația civică, o disciplină care îi ajută pe tineri să înțeleagă ideile și valorile democrației, cetățenia, societatea civilă și rolul ei în democrație”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook. Citește mai mult aici.

Ciprian Mihail, profesor de filosofie contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, consideră pretențiile celor care au inițiat și semnat scrisoarea adresată ministrei Ligia Deca ca fiind abuzive.

„Cu tot respectul pentru Biserica Ortodoxă Română, consider că pretenția pe care o emite, alături de alte culte, față de Ministerul Educației Naționale de a elimina din proiectele de legi mențiunea diversității este nepotrivită și chiar abuzivă.

România este un stat laic în care niciun cult religios, oricât de majoritar ar fi, nu are de ce să se amestece în proiectele legilor educației.

Mai mult, niciun cult religios nu are de ce să solicite eliminarea unor definiții ale unor valori care nu aduc în niciun fel atingere libertății religioase și de credință a cetățenilor români.

Dimpotrivă, aceste valori sunt chiar garanția libertății religioase.

Sper ca MEN să păstreze în proiectele sale respectul valorii diversității așa cum este ea foarte bine definită în acest paragraf:

„alin 1) b) Diversitatea – respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective”, a scris acesta pe rețelele de socializare. Citește mai mult aici.

„E vorba despre control”

Marcel Bartic, profesor de istorie și activist civic, spune că cerința bisericilor de a introduce Religia ca materie de bac este o chestiune de control și de putere.

„De ce vor cultele religie la bac?

Nu, n-are legătură cu credința și trăirile spirituale. Nici cu discriminarea. Ar fi chiar culmea să se plângă Biserica de discriminare, în condițiile în care deține un adevărat imperiu mediatic, sute de firme si afaceri care nu plătesc taxe la stat, o catedrală de neam prost făcută din bani publici și politicieni la degetul mic.

Nu.

E vorba despre control. Despre putere.

Într-o țară care se declară (in cea mai mare parte) creștină, lucrurile ar trebui să fie simple. Chiar și cu modificările legislative din ultima vreme, care au făcut din această materie una facultativă, Biserica n-ar trebui să-și facă griji. Nu-i așa?

Pătrunși de trăirea creștină, românii ar trebui să-și încoloneze disciplinați copiii spre ora de religie și, așa cum o spune și Constituția, să-i educe conform propriilor convingeri religioase.

Numai că situația s-a cam schimbat.

Chiar dacă la recensământ, cetățenii români își declară (din obișnuință, din convingere sau lehamite față de rudele mai habotnice) apartenența religioasă, în școli lucrurile stau diferit. Părinții sunt mai sensibili când vine vorba despre copiii lor. Cei mai mulți dintre ei au consimțit să-i înscrie la ora de religie pentru că o medie de zece în plus creștea șansele la admitere.

Prevederea asta nu mai e valabilă.

Ce-i mai oprește pe părinți sa-i mai țină la această oră? Nimic. Sigur, nu m-aștept să renunțe în masă la această disciplină dar e o fisură care amenință statutul religiei în școli. Nu mai are nici o miză. În plus, nu că ar avea ceva împotriva orei în sine dar, poate, o oră de matematică, una de română sau un fotbal pe teren ar fi mai utile”. Citește mai mult aici.

„Biserica nu are ce căuta în școli”

Claudiu D. Tufiș, autor și doctor în științe politice, și-a exprimat și el, tot pe Facebook, punctul de vedere referiot la această scrisoare.

„S-au supărat oamenii pe mine când am spus că biserica nu are ce căuta în școli, că facultățile de teologie ar trebui să se separe de universități și să își facă propriile instituții de învățământ superior.

Mi-au făcut reclamații la comisia de etică, și-au trimis câinii de atac să îmi caute conturile de pe diferite platforme, au dat comunicate oficiale scrise ca și cum ar fi fost publicate în România Mare.

Și totul degeaba, pentru că BOR și celelalte biserici nu se pot abține și demonstrează ori de câte ori pot că sunt instituții care nu pot funcționa decât într-o lume care se conformează principiilor lor, instituții care nu acceptă că pot exista și alte viziuni despre cum trebuie să fie organizată o societate”. Citește mai mult aici.

Cum se apără Patriarhia Română

Vasile Bănescu, reprezentant al Biroului de Presă al Patriarhiei a venit cu o explicație a scrisorii și cu un răspuns în urma valului de reacții negative.

„Poziția Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase din România (care au transmis recent o „Adresă comună” ministrului Educației), poziție față de problema ideologiei în general și, în context, a ideologiei de gen, propuse fără discernământ spre introducere în noile legi ale învățământului, în special, este una limpede și constant exprimată:

– învățământul public din România trebuie/ ar trebui să rămână total ocrotit de orice formă de ideologizare (studiul religiei acceptate de Stat NU constituie o asemenea formă, întrucât religia creștină este fundamentul real al culturii umaniste europene și așa trebuie înțeleasă în școală. Știința europeană însăși a încolțit nu în pofida creștinismului, ci chiar în solul său, datorită lui;

– „ideologia de gen” care descrie ca normalitate o deviație psiho-somatică numită „transgenderism” nu constituie miezul unei științe reale, ci este o artificială construcție ideatică, așa-zis culturală, orientată în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii structurată de cele două sexe: masculin și feminin/ feminin și masculin;

– obligația de a promova „diversitatea sexuală” în școală, de a li se prezenta copiilor ca „normalitate” posibilitatea aberantă de a-și schimba genul din masculin în feminin sau „neutru” (genuri strict gramaticale, nu biologice), dar și prezentarea unor forme de sexualitate marginală ca „firești” este una total abuzivă și nocivă pentru formarea intelectuală și morală a unor tineri care trebuie să se pregătească în anii de acumulări culturale pentru viața și societatea reale, nu utopice, sprijinite pe familia naturală datorită căreia istoria omenească a mers și merge mai departe”

Biserica: Persoanele transgender reprezintă devieri de la normă

– în mod cert există și un foarte mic procent de persoane transgender la scara umanității, așa cum există și alte minorități sexuale. În natură apar uneori devieri de la normă: rarisime și marginale, pentru care trebuie să existe, desigur, toată înțelegerea și sprijinul firești. De aici nu rezultă că aceste persoane s-ar putea simți discriminate de folosirea corectă a gramaticii și a genului masculin și feminin în comunicarea publică, mai ales în școala ca spațiu al formării în spiritul realității și adevărurilor elementare, așa cum nu rezultă că alte forme de sexualitate decât heterosexualitatea ar trebui să fie prezentate unor copii în cadrul formator al școlii ca posibile „modele” de viață intimă;

– prezentarea ignorantă/ peiorativă în noile legi ale învățământului a sintagmei „dogme religioase” sfidează miezul teologic al creștinismului fertil cultural și social.

Dogma religioasă nu este un construct ideologic situat la polul opus adevărului, ci un adevăr revelat și apoi formulat care constituie o „geamandură” sau un „far” pentru reflecția teologică, reflecție inclusiv de ordin moral.

Cineva ca Lucian Blaga însuși (mai greu de contestat de ideologii anticreștini) afirmă în perfectă cunoștință de cauză că „dogma are o iraționalitate bine întemeiată”. Există, desigur, și supra-raționalitate, există, desigur, și o știință filosofică destul de cunoscută numită „metafizică”. Ceea ce poate spune câte ceva despre „dogmă”.

Nu trebuie nicio clipă uitat că ideologia (oricare ar fi ea) rămâne mereu un atentat la ordinea fără de care societatea începe să se surpe. Istoria mai mult sau mai puțin recentă este copleșitor de grăitoare în acest sens”, a transmis Vasile Bănescu.

Fost ministru al Educației, în 2015: Religia este un fenomen care nu depinde de școală

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a făcut, încă din 2015, câteva precizări legate de diferența dintre religia ca și cult și materia predată în școli.

„Religia este un fenomen social, cu sisteme de practici și ideologii care nu depinde de școală. Niciuna dintre marile religii nu s-a creat, nici nu s-a propagat, printr-o programă școlară; ele au apărut și s-au dezvoltat înainte de apariția vreunei forme de învățământ obligatoriu. Așadar, a pretinde că ne-obligativitatea orelor de religie în școli aduce o gravă atingere religiei este o aberație și logică, și factuală; ignoră toate datele istorice. Nu există însă nicio dovadă empirică pe baza căreia să spunem că studierea religiei în școală crește religiozitatea”.

 Acesta a mai atras atenția și asupra faptului că religia se studiază în școli ani la rând, fără să existe un motiv anume în acest sens.

„Actualmente, în programa școlară, disciplina „Educație religioasă” apare din clasa pregătitoare până în clasa a douăsprezecea. Deci, 13 ani de studiu, săptămână de săptămână. Prin comparație, psihologia se studiază 1 an, logica – 1 an, filosofia – 1 an, educația civică – 1 an, economia – 1an.

Acestea sunt discipline școlare foarte importante pentru dezvoltarea ca om și cetățean responsabil a elevului. Da, dar dacă ne uităm la timpul alocat, studiul Religiei este de 13 ori mai important! Pe ce bază? Pe nicio bază, așa au scos-o politicienii din pix”, a mai spus fostul ministru al Educației în urmă cu 8 ani pentru Contributors.ro

Urmăriți PressHUB și pe Google News!