Deținuții români sunt pe locul 2, ca număr al cetățenilor străini închiși în închisorile suprapopulate din Italia. Infractorii care provin din România sunt depășiți doar de cei din Maroc.
România speră să aducă acasă fugarii
Pe 12 martie 2024, ministrul Justiției din România, Alina Gorghiu, se întâlnea la Roma cu omologul ei italian, Carlo Nordio. Cei doi au semnat o Declarație comună privind dezvoltarea parteneriatului în domeniul justiției. Declarația miniștrilor venea ca urmare a unei alte întâlniri între prim-ministrul Giorgia Meloni și premierul român Marcel Ciolacu, care a avut loc tot la Roma, cu un an în urmă.
Cele două părți au avut două interese diferite: pe de o parte, România este interesată de extrădarea fugarilor români din Italia. Societatea italiană speră însă să obțină mult mai mult.
„România dă un mesaj puternic prin aducerea în țară a fugarilor, indiferent de numele lor. Legea e aceeași pentru toți. Nu există tratament preferențial”, a declarat Alina Gorghiu cu ocazia semnării documentului.
Aceasta a precizat că „în 2023, statul român a adus din Italia 120 de fugari, iar în 2024, până în prezent, au fost predați în țară 24”.
Ministrul italian de Justiție cere schimbarea legii, dacă este nevoie
Afirmațiile ministrului român au fost însoțite în relatările din presa românească de afirmațiile ministrului italian al Justiției, Carlo Nordio:
„Este inacceptabil ca persoane condamnate corect într-o țară membră UE și deținute în Italia să nu fie predate. Odată ce există o sentință definitivă, nu este rațional ca Italia să nu accepte predarea.
Așadar, ori magistratura italiană găsește o soluție, ori vom depune toate eforturile posibile pentru schimbarea legislației. Avem această convingere că situația trebuie schimbată”.
De reținut, totuși, că statul român a cheltuit în 2023 aproximativ 2 milioane de euro cu repatrierea fugarilor.
Deținuții români sunt pe locul 2 în închisorile din Italia
În timp ce presa de la noi vedea în vizita Alinei Gorghiu la Roma un pas înainte în vederea extrădării și repatrierii fugarilor, presa din Italia interpreta mai degrabă acordul ca un pas înainte în vederea golirii pușcăriilor din Italia de deținunți români, în număr de 2083.
Atenția italienilor s-a îndreptat astfel pe alte alineate ale Declarație comune, decât cele semnalate de jurnaliștii români și anume: „încurajarea reintegrării sociale a deținuților, facilitând posibilitatea ca cei condamnați definitiv – așa cum prevede Decizia-cadru JAI 909/2008 – să își ispășească pedeapsa în țara lor de origine”.
Italieni sunt interesați ca pușcăriile din Italia să fie golite de deținuți români prin transferul acestora în țara de origine, pentru că penitenciarele sunt supraglomerate.
Cifra de 2.083 de deținuți români din închisorile italiene ne plasează pe locul 2 ca țară cu număr de infractori străini în Italia, după Maroc.
Imediat după noi urmează Albania cu 1.876 de persoane aflate în închisorile italiene.
În schimb, numărul deținuților italieni în România ar fi de doar 23.
100 de milioane de euro economie pentru Italia. Pe an
Transferul celor 2.083 de deținuți români în țara de origine ar însemna economisirea 100 milioane de euro pe an de către statul italian, dat fiind că un deținut impune costuri de 150 de euro pe zi, 80% din această sumă fiind alocată de către statul italian cheltuielilor personalului civil și poliției penitenciare.
Un alt motiv pentru care italienii ar fi interesați să scape de deținuții străini din închisorile lor se datorează crizei locurilor de detenție.
După cum relatează presa italiană, în prezent în Italia sunt închiși în jurul a 60 000 de deținuți într-un spațiu carceral destinat pentru 48 000 de persoane.
Există, așadar, un surplus de 12.000 de persoane în închisori. Prin transferul românilor și albanezilor s-ar goli 5.000 de locuri de detenție care ar putea fi alocate deținuților italieni.
Eliberarea a 5.000 de locuri din penitenciare pentru deținuții italieni ar duce la condiții mai bune pentru aceștia, în situația în care, potrivit asociației italiene Antigone, organizație pentru respectarea drepturilor în sistemului penitenciar, în 35% din celulele din închisorile italiene, spațiul alocat pentru un deținut este de 3 metri pătrați.
Citește și: Piața transferurilor politice pare să fi atins fundu’. Despe Mihai Neamțu în AUR
Deținuții români sunt pe locul 2 în Italia, ocupând pușcăriile
Potrivit rapoartelor aceleiași asociații, o persoană se sinucide în pușcăriile din Italia la fiecare două săptămâni din cauza condițiilor grele de detenție.
„Încurajarea reintegrării sociale a deținuților, facilitând posibilitatea ca cei condamnați definitiv – așa cum prevede Decizia-cadru JAI 909/2008 – să își ispășească pedeapsa în țara lor de origine”, prevedere semnată de ministrul român, ca parte a Declarației comune, este așadar extrem de favorabilă Italiei, ținând cont de faptul că proporția de deținuți români vs italieni este de 2083 vs 23 și schimbă parcă percepția asupra „dialogului constructiv” relatat de presa din România cu ocazia vizitei ministrului român la Roma.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Se adeverește că nu degeaba au romani infracțiunea în adn, ori unde se duc în lume numai infracțiune și necazuri fac, sunt ciuma omenirii.
1) În Italia închisorile sunt supraaglomerate;
2) Dar Bica, Dragomir, Iorgulescu, Arsene nu aglomerează nicicum pușcăriile italiene;
3) Alinuța zice că ea e muncitoare. Dar nu se văd foloasele. Păcat. Vai de noi cu ele moi.