Dificultățile unui român la Paris: de vorbă cu Andreea Ember despre organizația de voluntari RO Solidaritate și problemele integrării

Andreea Ember a plecat la studii în Franța și a rămas acolo pentru oportunitățile care i s-au ivit și pentru viața pe care a reușit să o înfiripe acolo. Este arheolog, expert și ghid pentru monumentele din Paris. Dar, foarte important este că ea a fondat și conduce asociația Ro-Solidaritate prin care îi ajută pe românii aflați în dificultate în capitala Franței și nu numai de acolo.

Andreea Ember este invitatat celui mai recent episod din podcastul „România, dincolo de granițe”, realizat sub egida PressHub.

Am stat de vorbă cu ea despre greutățile pe care le întâmpină românii din diaspora și cum sunt ei ajutați de asociația pe care o conduce și cum ar putea să-i ajute chiar statul român.

Andreea spune că a văzut cât de greu le este părinților cu copii bolnavi să se descurce în sistemul medical francez. Bariera de limbă este una dintre cele mai mari dificultăți, dar la fel de greu este și să obțină un card de sănătate european. Așa a decis să înființeze asociația Ro-Solidaritate și, împreună cu alți voluntari, îi ghidează pe copiii bolnavi prin spitalele franceze, oferind traducere și sprijinul de care au nevoie.

Președinta Ro-Solidaritate consideră că o soluție ar putea fi crearea unei platforme-ghid pe care să o inițieze Ministerul de Externe Român, și care să încludă informații utile dar mai ales contacte cu medicii români din străinătate. „Este mult mai confortabil și mai eficient să vorbească despre ce simt în limba maternă”, spune Andreea. Însă, până să facă România ceva, Andreea și voluntarii din echipa ei îi ajută pe românii care au probleme de sănătate fiind chiar ei ghizii de care au nevoie.

Ro Solidaritate desfășoară și programe educaționale pentru copii, integrarea școlară fiind destul de dificilă. „Când ajung în școlile de aici”, spune Andreea, „constată diferențele: elevii din Franța au mult mai dezvoltată gândirea critică decât cei din România. ”

O mare problemă în procesul de integrare o reprezintă limba. „Familiile sunt nevoite să plătească cursuri private de limbă pentru copiii lor ca să se descurce în școlile franceze”, spune Andreea. Cursurile de franceză organizate de stat nu sunt adaptate vârstelor sau culturilor din care provin participanții.

Un rol și în acest sens l-ar putea avea colaborarea diplomatică între statul român și cel francez în a-i sprijini să învețe limba, esențială pentru integrarea în statul adoptiv.

Asociația Andreei se ocupă și de programe culturale destinate românilor din Franța, programe care să-i țină uniți, dar și să le deschidă curiozitatea spre cultura țării în care au venit. O observație interesantă pe care a făcut-o Andreea este că „românii care vin în Franța se agață foarte tare de orice fărâmă de România și se identifică foarte puțin cu ce se întâmplă în Franța”. Consideră că ceea ce au adus cu ei, cultura română, este net superioară și are loc o respingere a culturii franceze. Românii care activează în diaspora și organizează evenimente se axează foarte mult pe cultura românească pe care o aduc în comunități și foarte puțin pe cea franceză. De aceea, Andreea oferă activități culturale și este ghid pentru copiii românilor din Franța și părinții lor pentru a-i introduce în istoria patrimoniului francez. În același timp, promovează scriitori români contempărani în Franța pentru a le arăta francezilor ce înseamnă cultura noastră. „ Procesul de integrare este foarte complex, la început este fascinația față de ceva nou, apoi este o reacție de respingere și mai târziu, timpul petrecut în Franța îi apropie.”

Și în privința cunoașterii și integrării, Andreea Ember crede că Institutul Cultural Francez și cel Român dn Franța, „ar putea face minuni” colaborând.